În Republica Moldova, soțul mămicii le-a dat medicilor bani după naștere. În Spania, totul a fost gratuit.
Cititoarea noastră Mariana Volentir ne-a scris propria poveste de naștere în Republica Moldova, unde a venit pe lume prima ei fetiță, și cea a celei de-a doua nașteri, în Spania. Mariana susține că cele două experiențe au fost destul de diferite, iar acest lucru se datorează în mare parte personalului medical. Redăm povestea nașterilor mai jos, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră.
”Pe prima mea fetiță am născut-o în Republica Moldova acum patru ani. Din start vă spun că a fost o sarcină mult așteptată, până la ea am pierdut patru sarcini, așa că cea de a cincea sarcină, cu final fericit, era o minune pentru noi. Deci în ziua cea mare, când mi s-a rupt apa, geanta cu tot necesarul pentru bebe și pentru mine era demult gata.
Plecasem din start cu recomandare pentru cezariană de la medicul meu, dar, ironia sorții, când m-a apucat nașterea el nu era în oraș, ci plecat la un seminar în Capitală. Am stat o noapte cu dureri suportabile, asistentele tot veneau și mă întrebau dacă încă nu nasc. Nici amabile, nici cu răutate, ci cu răceală.
O săptămână de spitalizare în Republica Moldova
Medicul care era de gardă îmi dădea niște ceaiuri pentru dilatare, el susținea că voi naște natural, deși stia de recomandarea pe care o aveam. Am primit și perfuzie, dar nimic. Dimineața, pe la ora 9, a hotărât, împreună cu un alt medic, să-mi facă cezariană sub anestezie totală. Eram extenuată total, nu mai aveam puteri de nimic. În final, soțul le-a mulțumit, că asa se face.
După naștere, o săptămână am stat să ne revenim după cezariană, că așa este protocolul acolo. Am născut o fetiță perfect sănătoasă.
Două zile de spitalizare în Spania
În Spania e cu totul altfel. Mă așteptam la fel, la controale extenuante, analize peste analize. Am avut o ”matrona”, medicul ce îți urmareste sarcina, ea îmi făcea programări la medicul ginecolog unde făceam și ecografiile. La finalul sarcinii am fost întrebată cum vreau să nasc, eu având deja o naștere prin cezariană, așa că am optat tot pentru ea . Am avut o cezariană programată, am venit cu soțul dimineața, mi-au făcut toate procedurile necesare.
Am născut într-un spital universitar, așa că  au fost și studenți care au asistat la naștere. De data aceasta am avut anestezie epidural , am auzit cum a plâns fetița și am ținut-o lângă mine până m-au cusut.
Atitudinea a fost diferită total aici, personalul medical venea la prima chemare. Și  condițiile au fost diferite, eu fiind singură în cameră și având un pat pentru soț, care putea să rămână să mă supravegheze. Aici am stat doar două zile, și desigur că mi-am revenit mult mai usor. Vreau să menționez că aici nu am plătit nimic. Învățată de acasă, doream măcar o ciocolată să le dau și s-au supărat.
Nu zic că nașterea prin cezariană e o modalitate mai ușoară de a naște. În cazul meu, aceasta a fost soluția. Darul nostru sunt copiii, ei sunt continuarea noastră și nu cred că modul în care îi naștem contează. Important e să fie copilul sănătos, noi le vom suporta pe toate. Da, am două cicatrici pe burtă, însă pentru mine sunt ca o amintire cu final fericit.”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere în Republica Moldova și în Spania, te invităm să citești și:

Source link