Pentru persoanele care nu doresc aceste teste cutanate, exista si posibilitate efectuarii unor teste sanguine (anticorpi – imunoglobulina E), insa acestea sunt mai putin sensibile decat primele si mai costisitoare. Retineti ca in general testele cutanate sunt concludente pentru diagnosticarea alergiilor la substante aeriene, cum sunt polenul, blana de animale si acarieni; in ceea ce priveste alergiile alimentare, din cauza caracterului complex de care dispun, impun proceduri/teste suplimentare.

Primul din ele (prick test) este si cel mai des utilizat si consta in examinarea prealabila a pielii de pe antebrat sau spate (antebratul la adulti, spatele la copii) de catre medic/asistenta medicala si dezinfectarea sa. Apoi sunt delimitate cu un marker/carioca portiuni ale pielii pentru a identifica fiecare alergen testat si o picatura din fiecare extract este pozitionat in cadranul corespunzator. Se utilizeaza un instrument mic cu ac (lanteta speciala sterila) pentru a insera extractul in stratul superior al pielii (epiderma). Pentru a verifica daca pielea voastra reactioneaza normal, doua substante suplimentare sunt introduse in epiderma si anume: histamina (la majoritatea persoanelor cauzeaza un raspuns; in caz contrar testul nu va evidentia nicio alergie chiar daca suferiti de una) si glicerina sau solutie salina (la majoritatea persoanelor nu cauzeaza nicio reactie; daca reactionati la ele inseamna ca aveti o piele sensibila si rezultatele trebuie interpretate cu precautie pentru a evitate pe cele fals pozitive). Dupa un interval de 15 minute se verifica reactia pielii; daca este prezenta, va aparea o umflatura rosie, care provoaca mancarime, a carei dimensiune este masurata. Dupa inregistrarea rezultatelor, la final pielea este curatata de urmele de marcaj.

Retineti ca testul prick nu implica o injectie si nu cauzeaza sangerare, disconfortul resimtit fiind de scurta durata; numarul de substante testate deodata poate ajunge si la 40 si este util pentru polen, mucegai, blana de animale, acarieni si alimente.

Testul intradermic (IDR) consta in examinarea si curatarea pielii, o mica cantitate de alergen este injectata chiar sub piele in brat, in mod similar unui test pentru tuberculoza. Dupa aproximativ 15 minute se verifica prezenta unei reactii alergice.

Testul epicutantat consta in aplicarea unui alergen (intre 20-30 de extracte de substante ce includ latex, medicamente, parfumuri, conservanti, coloranti, metale si rasini) pe un plasture care este apoi amplasat pe piele (poate indica factorul declansator al unei dermatite de contact). In cazul in care anticorpi alergici se afla in organism, pielea va deveni iritata si va cauza mancarime, asemenea unei intepaturi de insecta, ceea ce inseamna ca sunteti alergici la substanta respectiva. Este indicat ca pe perioada purtarii plasturilor sa evitati imbaierea/inotul sau alte activitati care cauzeaza transpiratie abundenta. Retineti ca acest test se realizeaza in cadrul unui cabinet medical, iar rezultatele sunt interpretate de un specialist. Desi atat testul patch, cat si cel prick dureaza 20-40 minute pentru a fi efectuate, in cazul celui de-al doilea rezultatele se interpreteaza imediat (in decurs de 15-30 minute), in timp ce primul implica o perioada de 48 ore pentru interpretare corecta, bazandu-se tocmai pe reactii alergice intarziate (chiar si in aceasta situatii se intalnesc reactii tardive ce apar dupa 72 – 96 ore).

Retineti insa ca pot aparea rezultate fals negative sau fals pozitive deoarece corpul poate reactiona diferit in functie de circumstante si impun repetarea testelor. Daca resimtiti in urma testului febra, ameteala, wheezing, scurtarea respiratiei, iritatie excesiva, umflarea fetei/limbii/gurii sau dificultate in inghitire, trebuie sa apelati de urgenta la medic.

Domnul doctor Ovidiu Berghi, medic specialist Alergologie si imunologie clinica – clinicile Anima:

“Testarea cutanata alergologica este de 2 tipuri: prick si patch. Testarea cutanata alergologica prick este reprezentata de aplicarea pe pielea antebratului de solutii alergenice care ulterior sunt intepate separat cu dispozitive speciale numite lantete. Raspunsul poztiv este reprezentat de aparitia unei umflaturi rosii si pruriginoase la cateva minute. Testarea poate fi efectuata la orice varsta, dar exista experti in domeniu care o recomanda dupa 5 ani. Un test pozitiv implica existenta in sange a unor proteine specifice (anticorpi IgE) fata de componente specifice din extractul respectiv. Rezultatul testului poate fi modificat de administrarea concomitenta de medicamente antihistamince, psihiatrice (teste fals negative) sau de un tip de urticarie (dermografism) care poate interpretarea acestora extrem de dificila datorita iritatiei care apare dupa orice intepatura la pacientii cu acest tip de sensibilitate cutanata (teste fals pozitive). Un rezultat pozitiv (papula > 3 mm) certifica existenta rinitei, conjunctivitei sau astmului alergic la extractul respectiv. In principiu repetarea testetelor nu este necesara, doar in cazurile in care in timp se modifica simptomatologia. Identificarea unei alergii presupune tratamentul etiologic (desensibillizare ), simptomatic si nonfarmacologic (masuri de evictie a alergenilor acolo unde este posibil).

Testarea cutanata alergologica se foloseste pentru diagnosticarea dermatitei de contact alergice. Testele sunt reprezentate de geluri care contin alergeni care se aplica pe antebrat sau pe toracele posterior pentru 48 de ore dupa care se indeparteaza si se masoara eventulala reactie eczematoasa aparuta. Se mai fac citiri la 24 si 48 dupa indepartarea testelor. Un test pozitiv implica existenta unei sensibilizari cutanate de tip intarziat la substanta respectiva. Testarea poate fi influentata de tratamentul in zilele anterioare cu corticosteroid cutanat la locul aplicarii, aplicarea testelor pe o zona de piele inflamata. Conduita terapeutica o constitue evitarea contactului cutanat cu substanta respectiva si aplicarea locala de steroid topic incazul aparitiei leziunilor de tip eczematos.”

Multumim domnului doctor Ovidiu Berghi pentru informatiile oferite.

Citeste si:

Astmul la copii: simptome si tratament 

Cele mai frecvente alergii la copii 

Surse:

www.webmd.com; www.mayoclinic.org; www.acaai.org; www.foodallergy.org; www.nlm.nih.gov; www.allergyuk.org