Deprecated: Creation of dynamic property WhitelabelOptions::$_title is deprecated in /home/infomama/public_html/wp-content/themes/zox-news/admin/admin-page.php on line 79

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/infomama/public_html/wp-content/themes/zox-news/admin/admin-page.php:79) in /home/infomama/public_html/wp-includes/feed-rss2.php on line 8
apoi – infoMama https://infomama.ro Portal de sfaturi pentru mamici Thu, 13 Jan 2022 15:12:45 +0000 en-US hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.1.7 Am devenit mamă mai târziu: am născut prima dată la 39 de ani, apoi la 41 de ani. https://infomama.ro/am-devenit-mama-mai-tarziu-am-nascut-prima-data-la-39-de-ani-apoi-la-41-de-ani/3336 https://infomama.ro/am-devenit-mama-mai-tarziu-am-nascut-prima-data-la-39-de-ani-apoi-la-41-de-ani/3336#respond Thu, 13 Jan 2022 15:12:45 +0000 https://infomama.ro/am-devenit-mama-mai-tarziu-am-nascut-prima-data-la-39-de-ani-apoi-la-41-de-ani/3336 Am devenit mamă mai târziu. Da, sunt una dintre acele mame, cărora mulți le spun ”mai în vârstă”. Am născut prima data la 39 de ani, iar apoi la 41 de ani. Nu asta a fost intenția mea, credeți-mă, dar de fiecare dată când intram într-o altă relație, partenerul meu fie nu-și dorea familie, fie eu înțelegeam că nu are ”stofă” de viitor tata pentru copiii mei. Mi-am întâlnit actualul partener (care se și vedea în rol de tată) abia când mă apropiam de 40 de…

Source link

]]>
https://infomama.ro/am-devenit-mama-mai-tarziu-am-nascut-prima-data-la-39-de-ani-apoi-la-41-de-ani/3336/feed 0
Naștere de gemeni la Filantropia. ”Mi-au zis că inimile fetelor nu mai bat. Apoi, și-au dat seama că e stricat aparatul!” https://infomama.ro/nastere-de-gemeni-la-filantropia-mi-au-zis-ca-inimile-fetelor-nu-mai-bat-apoi-si-au-dat-seama-ca-e-stricat-aparatul/2449 https://infomama.ro/nastere-de-gemeni-la-filantropia-mi-au-zis-ca-inimile-fetelor-nu-mai-bat-apoi-si-au-dat-seama-ca-e-stricat-aparatul/2449#respond Thu, 01 Oct 2020 18:47:38 +0000 https://infomama.ro/nastere-de-gemeni-la-filantropia-mi-au-zis-ca-inimile-fetelor-nu-mai-bat-apoi-si-au-dat-seama-ca-e-stricat-aparatul/2449

Cititoarea noastră a avut inițial o sarcină cu tripleți, însă unul dintre ei nu a supraviețuit.
Cititoarea noastră Cristina Mandia ne-a trimis o poveste de naștere de gemeni la Filantropia, una dintre cele mai căutate maternități din București. Redăm povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră: 
„Până la naștere, am avut două hemoragii externe, iar la 5 luni de sarcină am…

Citeste mai multe pe totuldespremame.ro

]]>
https://infomama.ro/nastere-de-gemeni-la-filantropia-mi-au-zis-ca-inimile-fetelor-nu-mai-bat-apoi-si-au-dat-seama-ca-e-stricat-aparatul/2449/feed 0
Poveste de naștere în UK. ”Mi-au explicat atât de clar cum să împing, încât nu a fost nevoie apoi de copci” https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-uk-mi-au-explicat-atat-de-clar-cum-sa-imping-incat-nu-a-fost-nevoie-apoi-de-copci/2034 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-uk-mi-au-explicat-atat-de-clar-cum-sa-imping-incat-nu-a-fost-nevoie-apoi-de-copci/2034#respond Mon, 20 Apr 2020 16:29:07 +0000 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-uk-mi-au-explicat-atat-de-clar-cum-sa-imping-incat-nu-a-fost-nevoie-apoi-de-copci/2034 O naștere naturală ușoară, în care mămica a fost ajutată cu morfină să facă față durerilor.
Cititoarea noastră ne-a scris o poveste de naștere în UK, în care totul a decurs ca la carte, iar singurul ajutor primit la naștere a fost morfina. Prezența celor dragi în salonul de naștere, precum și indicațiile clare ale moașei, au ajutat-o pe mămică să nască ușor și să se recupereze repede, iar la o zi și jumătate după naștere era deja acasă. Redăm povestea de naștere în UK, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”La scurt timp după ce ne-am stabilit în UK, am aflat că sunt însărcinată. Am mers la medicul de familie, unde mi s-au făcut analize, și m-au programat pentru ecografia de confirmare a sarcinii. Totul a fost bine, cu toate că în primele luni am avut stări de rău. Toate controalele erau făcute de moașă la medicul de familie, doar ecografiile le-am făcut în spitalul în care voiam să nasc. Toate testele pentru anomalii au fost făcute, totul a fost perfect.
La aproape 7 luni, am aflat că o să avem o fetiță, deoarece la fiecare control se întorcea în așa fel încât să nu vedem. La mai toate controalele erai rugată să vii cu soțul, că să fie și el implicat în tot. Cu cât se apropia dată stabilită, controalele erau mai dese și cu mult mai multe întrebări, de la cum vrei să naști, adică în apă sau poate acasă, natural sau cu epidurală, până la cine vrei să fie cu tine în timpul nașterii.
Mi-au spus să fac o baie caldă și să monitorizez contracțiile
Aici ai voie să ai două persoane cu tine, la mine a fost mama și, bineînțeles, soțul. La 39 de săptămâni, am fost la un control la spital și mi-au propus să îmi stimuleze membranele, deoarece eram 2 cm dilatată. Am fost de acord. Dacă nu se pornea travaliul, ar fi urmat să îmi inducă nașterea după 2 zile. Am avut contracții puține și slabe, dar eu nu îmi doream prea tare inducerea, așa că am făcut multă mișcare, de la plimbare de două ore la dans și inclusiv urcatul pe scări.
Când au început contracțiile, au fost dese și lungi, la 7-5 minute distanță. Am sunat la maternitate și mi-au recomandat să fac o baie caldă ca să fie siguri că nu sunt false. Timp de 10 min în cadă contracțiile erau la 3 min diatanta și lungi de 40-50 de secunde. Am pornit la maternitate pe jos, deoarece este foarte aproape, la 10 minute de mers pe jos. Când am ajuns, mi-au făcut controlul de verificare și au pregătit sala de nașteri, deoarece eram dilatata 4 cm, asta fiind pe la ora 14.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.
După morfină, durerile au dispărut
Durerile erau îngrozitoare până am ajuns în sala de nașteri, unde mi-au administrat morfină, deoarece nu am dorit epidurala. A fost un efect magnific, au dispărut durerile. Am avut o moașă doar a mea, care s-a ocupat de mine tot timpul, foarte amabilă și cu zâmbetul pe buze, cu toate că în acea zi era ziua fetiței ei de 4 ani, pe care o sarbătorise de dimineață și apoi a venit la muncă.
Efectul morfinei a durat cam 3 ore și jumătate, timp în care eu am râs, am glumit și m-am dilatat până la 7 cm. Până la a doua morfină s-a rupt apa, după care, la aproximativ o oră, am simțit că vreau să împing. Soțul m-a ajutat foarte mult, atât moral, cât și dându-mi lichide cât mai multe, ca să am forță și energie. Atât de bine mi-au explicat cât și cum să împing, încât fetița mea, Natalia Maria, de 3.485 kg, a venit pe lume la 22:44 fără că eu să necesit copci.
Moașele m-au învățat tot ce trebuie să știu
Am făcut skin to skin pentru minute în șir, iar tatăl a tăiat cordonul din trei încercări, emoțiile erau foarte mari, după care au controlat-o, iar eu am făcut dus. Te învață tot, de la cum să o atașezi la sân, până la cum să îi pui scutecul. Am stat o zi și jumăte în maternitate, deoarece buburuza mea nu prea voia să mănânce, dar, cu mult ajutor din partea moașelor, a început foarte bine.
Când am ajuns acasă, timp de două săptămâni am fost controlate în permanență, bebelina cântărită și verificată. Toate controalele, vizitele la moașă și nașterea au fost total gratuite, fără teama că ceva nu e bine sau că nu îți spun tot ce trebuie să știi sau că se uită urat la ține că nu ai dat bani! Nici vorba, tot ce pot accepta este o cutie de bomboane”.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere în UK, îți recomandăm să citești și:

Source link

]]>
https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-uk-mi-au-explicat-atat-de-clar-cum-sa-imping-incat-nu-a-fost-nevoie-apoi-de-copci/2034/feed 0
Poveste de naștere naturală în poziție pelviană. „Au ieșit întâi picioarele, apoi fundul, umerii și capul” – Totul Despre Mame https://infomama.ro/poveste-de-nastere-naturala-in-pozitie-pelviana-au-iesit-intai-picioarele-apoi-fundul-umerii-si-capul-totul-despre-mame/1828 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-naturala-in-pozitie-pelviana-au-iesit-intai-picioarele-apoi-fundul-umerii-si-capul-totul-despre-mame/1828#respond Tue, 03 Mar 2020 09:18:41 +0000 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-naturala-in-pozitie-pelviana-au-iesit-intai-picioarele-apoi-fundul-umerii-si-capul-totul-despre-mame/1828 În Germania, Patricea a născut într-un spital în care medicii erau specializați pe nașteri naturale ale copiilor neîntorși.
O naștere naturală în poziție pelviană se întâmplă rar, pentru că puțini medici își asumă acest lucru. Cititoarea noastră Patricea, care trăiește în Germania, a avut parte de o astfel de naștere și ne-a scris cum a decurs aceasta. Redăm povestea de naștere naturală în poziție perviană așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră.
„Tot timpul citesc povești înspăimântătoare despre naștere, astfel că m-am decis să scriu și poveste mea mea, fiind una foarte frumoasă pentru mine. Mă aflu în Germania de câțiva ani și sunt fericită că sunt aici, pentru că modul de abordare al nașterii, al nou născutului și al mamei este foarte natural și profesionist în același timp.
Spital specializat pe astfel de nașteri
Bebelușa noastră a decis să nu se întoarcă niciodată, astfel că în săptămâna 36 era tot cu capul sus și fundul în jos. Tot în săptămâna 36 am decis să mergem la un spital din apropiere care aduce bebeluși neîntorși pe lume pe cale vaginală, fără prea multe gânduri.
În dimineața zilei de 3 septembrie ne-am dus la un control, pentru a vorbi variantele noastre cu un doctor de la spitalul respectiv, care ne-a asigurat că e la fel de normal ca o naștere cu copilul întors, că nu e nicio problemă și că, dacă eu doresc, pot aduce bebelușul pe lume pe cale vaginală fără probleme. Doctorul a fost atât de relaxat și sigur pe el, încât am plecat de acolo convinși că bebe va veni pe lume cum trebuie.
Ceea ce mi-am imaginat eu era mult mai dureros
Ne-a dat atât de multă încredere încât seara au și început contracțiile, iar după doar 5 ore de travaliu Katharina a ieșit: întâi cu picioarele, apoi fundul, umerii și, la sfârșit, căpuțul. Fără nicio problemă, cu dureri medii, ceea ce mi-am imaginat eu era cu mult mai dureros.
Am născut la 36 de săptămâni și 5 zile o bebelușă care din prima secundă și pentru următoarele 4 ore a stat pe pieptul meu și la pieptul meu. Am învățat împreuna alăptatul și tot ce ține de primele zile ale unui bebeluș. A fost totul atât de magic și de frumos încât îmi doresc repede și a doua experiență de genul acesta.
Mamele se îngrijorează mult prea mult și au mult prea puțină încredere în corpul lor și în natură. Într-adevăr, alăptatul doare la început, e unul din cele mai dureroase episoade pe care le-am trăit, însă nu aș schimba pentru nimic în lume. Katharina e acum vioaie, veselă, iar alăptatul e foarte ușor și frumos”.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Dacă ți s-a părut interesantă această poveste de naștere naturală în poziție pelviană, îți recomandăm să citești și:

Source link

]]>
https://infomama.ro/poveste-de-nastere-naturala-in-pozitie-pelviana-au-iesit-intai-picioarele-apoi-fundul-umerii-si-capul-totul-despre-mame/1828/feed 0
Poveste de naștere în California. ”În travaliu, mi-au dat o pastilă despre care am aflat apoi că a fost placebo” – Totul Despre Mame https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-california-in-travaliu-mi-au-dat-o-pastila-despre-care-am-aflat-apoi-ca-a-fost-placebo-totul-despre-mame/956 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-california-in-travaliu-mi-au-dat-o-pastila-despre-care-am-aflat-apoi-ca-a-fost-placebo-totul-despre-mame/956#respond Tue, 07 Jan 2020 12:21:50 +0000 https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-california-in-travaliu-mi-au-dat-o-pastila-despre-care-am-aflat-apoi-ca-a-fost-placebo-totul-despre-mame/956 Ema și bebelușul ei, la două zile după naștere.
Cititoarea noastră Ema Niță, care locuiește din 2012 în California, ne-a trimis povestea nașterii băiețelului ei Enzo, o naștere pe care o numește pur și simplu frumoasă. Micuțul s-a grăbit să vină pe lume la 36 de săptămâni, dar mămica a făcut față cu brio acestei provocări. O singură supărare are: aceea că nu a reușit să-și alăpteze bebelușul. Redăm povestea nașterii lui Enzo așa cum a fost scrisă de mămica lui.

”Mă numesc Ema și locuiesc în California de 7 ani. Vă urmăresc postările și citesc cu drag poveștile de naștere ale celorlalte mămici. Așadar, am decis să vă scriu și eu povestea nașterii lui Enzo. O poveste frumoasă, care ne-a luat prin surprindere.
Toată sarcina mi s-a zis să nu îmi mai fac planuri prea detaliate, pentru că multe din lucruri se vor întâmpla exact pe dos. Cu toate acestea, aveam un plan făcut pentru orice. Credeam că va fi totul previzibil, dat fiind faptul că sarcina mergea fără probleme.
Bineînțeles că m-am înșelat.
Nu aveam nimic asamblat, spălat, instalat. Toate erau în cutii
Eram pregătită pentru o naștere vaginală, asistată de epidurală, dar eram împăcată și cu ideea unei posibile cenzariene. Mi-am anunțat doctorița din timp cu privire la dorințele mele, am vizita Centrul de Nașteri al spitalului local și așteptam ziua cea mare de 1 Septembrie 2019. Bebe a decis sa vină mai devreme, la 36 de săptămâni și 3 zile. M-am trezit în dimineața de 7 August că mi s-a rupt apa. Era a 2-a zi de concediu prenatal.
Aveam senzația că e ceva trecător, refuzam să cred că poate veni bebe așa devreme.

Nu aveam nimic asamblat, spălat, nici baza și scaunul de mașină nu erau instalate. Toate erau încă în cutii, aliniate frumos pe patio-ul din fața casei. La 20 de minute după ce am realizat că mi s-a rupt apa, ne-am suit în mașină și am plecat spre spital. Am ajuns după 30 de minute, iar eu aveam deja niște crampe ușoare. Am fost verificată și internată imediat.
Am refuzat să stau întinsă
Doctorița m-a anunțat că nu sunt dilatată deloc și că voi naște probabil a 2-a zi. Mi s-a făcut o injecție care să ii ajute plămânii bebelului și am fost lăsați sa completăm hârțogăriile referitoare la asigurarea medicală. Era 12 după-amiaza. Curând, au început contracțiile mai puternice, dar erau încă haotice, nu respectau un interval anume. După două ore, doctorița mi-a oferit o pastilă de dilatare a cervixului, despre care am aflat după ce am născut că era de fapt o pastilă placebo.

La ora 3 pm, contracțiile erau deja foarte puternice și nu îmi puteam da seama la ce interval veneau. Monitorizarea contracțiilor și bătăilor inimii copilului era realizată prin niște benzi speciale lipite cumva de pântecele meu. Pentru ca monitorizarea să meargă, trebuia să stau cuminte în pat și să sufăr acolo, pe spate. Am zis că eu nu pot sta întinsă în pat cu asemenea dureri, așa că mi-am petrecut travaliul mergând prin rezervă și așezându-mă in patru labe pe jos, pe pat, pe unde apucam.

Știam de la o colegă că doctorii sunt capabili să asiste nașterea și atunci când mama este în poziția “capră”, și tot din aceeași poziție pot verificare gradul de dilatare. Așa că am refuzat sa fiu țintuită în pat, iar asistentele îmi monitorizau manual  contracțiile și bebelul la fiecare 30 minute.
Când am cerut epidurala, anestezistul era la el acasă
Am cerut epidurala pentru că nu mai rezistam. Eram dilatată 4 cm, deci numai bine pentru epidurală, conform procedurilor spitalului. Doar ca anestezistul era acasă și i-a luat o oră să ajungă la mine. Odată venit anestezistul, frica se instalase în mine și îmi aduceam aminte de toate poveștile de groază, cu epidurale care nu și-au făcut efectul sau care au durut cumplit.  În timpul procedurii nu am simțit nimic, dar aveam o senzație puternică de a merge la baie.

La 5 minute după epidurală, deja îi simteam efectul și începusem să mă gândesc cum voi încerca sa trag un pui de somn până când va veni momentul sa împing. Nu a fost așa. Una din cele 3 asistente care m-au monitorizat și asistat cu frecvență a decis să mă mai verifice o dată și, deodată, a chemat doctorița și pe celelalte două asistente și m-au anunțat că în 10 minute trebuie să mă apuc să împing.
Tatăl, extaziat, căuta coloana sonoră pe Spotify
Eram obosită, siderată și puțin înspăimântată, încât m-am trezit zicând: “Dar nu se poate, doamnelor! E totul prea repede!”. Nimeni nu m-a băgat în seamă: staff-ul medical pregătea rezerva pentru naștere, doctorița își ajusta halatul de unică folosință, iar prietenul meu era deja extaziat și căuta pe Spotify melodia din Regele Leu, “The Circle of Life”, pentru a o folosi drept coloană sonoră in momentele nașterii propriu-zise. Nici asta nu ne-a mers. După 10 minute, Enzo își făcea apariția, fără coloană sonoră, dar aclamat de mami, tati, asistente și doctoriță. Un bebe sănătos, de 3 kg 200 gr.

Îl aveam pe piept și nu îmi puteam crede ochilor că era cu noi deja, că fusese totul atât de rapid. Am rămas 5 zile în spital, pentru că fusese puțin înainte de termen, însă îi mulțumesc lui Dumnezeu ca totul a fost bine, că am avut o echipă medicală cu femei inimoase, prietenoase și în primul rând Profesioniste. Ne-au înțeles temerile, ne-au ajutat cu orice le ceream, ne-au adus un pat extra pentru prietenul meu, ca să nu se mai chinuie pe canapeaua din rezerva, ne-au învățat tot ce aveam nevoie să știm și ne-au ținut companie când nopțile se dovedeau a fi dificile.

Recuperarea a fost rapidă, doar o copcă a fost necesară, iar odată ajunși acasă, mă simțeam ca nouă. Pentru mine nu nașterea a fost o problemă, și de ea mă temeam cel mai mult, ci alăptatul s-a dovedit a fi un lucru deloc ușor, foarte stresant, care m-a lăsat de multe ori cu gândul: “Sunt oare o mamă îndeajuns de bună, dacă nu îmi pot alăpta copilul?”.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Source link

]]>
https://infomama.ro/poveste-de-nastere-in-california-in-travaliu-mi-au-dat-o-pastila-despre-care-am-aflat-apoi-ca-a-fost-placebo-totul-despre-mame/956/feed 0