Dermatita atopica, cunoscuta și sub numele de eczema atopica, este o afecțiune cutanată cronică care poate afecta în special copiii, dar și adulții. Aceasta se manifestă prin inflamații ale pielii care determină mâncărime intensă, roșeață, iritație și uscăciune. Cauzele acestei afecțiuni complexe sunt în continuare studiate și cercetate, dar se pare că o combinație de factori genetici, imunologici, de mediu și stil de viață pot contribui la dezvoltarea și agravarea dermatitei atopice.
Cauzele dermatitei atopice
Factori Genetici: Dermatita atopica are o componentă genetică puternică. Persoanele cu antecedente familiale de dermatită atopica, astm sau alergii sunt mai susceptibile să dezvolte această afecțiune. Anumite mutații genetice pot afecta funcționarea barierei cutanate, făcând pielea mai susceptibilă la inflamații și alergii.
Funcționarea Deficitară a Barierei Cutanate: În mod normal, pielea acționează ca o barieră protectoare împotriva substanțelor iritante și alergenilor din mediu. În cazul dermatitei atopice, această barieră cutanată poate fi compromisă, permițând intrarea și reacția la alergeni, bacterii și alte substanțe iritante.
Reacții Imunologice: Sistemul imunitar joacă un rol esențial în dezvoltarea dermatitei atopice. Persoanele cu această afecțiune pot prezenta reacții imune exagerate la anumiți alergeni sau substanțe iritante din mediu. Aceste reacții pot declanșa inflamații și simptomele specifice ale eczemei.
Factori de Mediu: Expoziția la anumite factori de mediu poate contribui la agravarea dermatitei atopice. Alergenii precum polenul, praf, acarienii și substanțele chimice din produsele de curățare sau cosmetice pot declanșa sau agrava simptomele.
Stil de Viață și Factori Alimentari: Anumite alimente și stiluri de viață pot influența severitatea dermatitei atopice. Consumul excesiv de alimente procesate, bogate în zahăr sau grăsimi nesănătoase, precum și lipsa hidratării pot agrava uscăciunea pielii. De asemenea, alergiile alimentare pot contribui la agravarea simptomelor la unii pacienți.
Stresul și Factorii Emoționali: Stresul și anxietatea pot afecta sistemul imunitar și pot declanșa sau agrava simptomele dermatitei atopice. Mâncărimea și disconfortul fizic pot agrava și mai mult stresul emoțional, creând un ciclu negativ.
Expunerea la Infecții: Infecțiile cutanate pot agrava simptomele dermatitei atopice. Pielea afectată este mai vulnerabilă la infecții bacteriene sau fungice, ceea ce poate duce la inflamație suplimentară și disconfort.
Dermatita atopica este o afecțiune complexă și multifactorială, în care factorii genetici, imunologici, de mediu și stil de viață interacționează pentru a determina dezvoltarea și severitatea bolii
Factorii de risc ai dermatitei atopice
Dermatita atopica, o afecțiune cutanată cronică care afectează în principal copiii și uneori și adulții, vine la pachet cu o serie de factori de risc care pot influența dezvoltarea și agravarea simptomelor. Acești factori de risc sunt importanți pentru înțelegerea și gestionarea acestei afecțiuni, ajutând atât pacienții, cât și profesioniștii din domeniul sănătății să identifice și să abordeze cauzele subiacente ale dermatitei atopice.
Istoricul Familial: Una dintre cele mai puternice legături cu dezvoltarea dermatitei atopice este prezența antecedentelor familiale. Dacă unul sau ambii părinți suferă de dermatită atopica, astm sau alte alergii, riscul ca un copil să dezvolte aceeași afecțiune crește semnificativ.
Alergiile Alimentare și Alergiile Respiratorii: Copiii sau adulții cu alergii alimentare sau alergii respiratorii sunt mai predispuși să dezvolte dermatită atopica. Acest lucru se datorează unei reactivități alergice crescute a sistemului imunitar, care poate provoca inflamații și iritații cutanate.
Factorii de Mediu: Expunerea la factori de mediu precum polenul, mucegaiul, praf și substanțele chimice din produsele de curățare poate declanșa sau agrava simptomele dermatitei atopice. Aerul uscat sau poluat poate usca pielea și poate contribui la apariția iritațiilor.
Varația Climei: Climatul poate juca un rol important în dezvoltarea dermatitei atopice. De exemplu, temperaturile reci și uscăciunea din timpul iernii pot agrava uscăciunea pielii, în timp ce căldura și transpirația excesivă din timpul verii pot agrava mâncărimea și iritația.
Hiperhidroza: Transpirația excesivă sau hiperhidroza poate agrava simptomele dermatitei atopice. Umiditatea crescută în zonele cu pliuri ale pielii poate duce la inflamații și infecții secundare.
Stresul și factorii emoționali: Stresul și anxietatea pot agrava simptomele dermatitei atopice sau pot declanșa episoade de iritație și mâncărime. Acest lucru creează un ciclu în care stresul poate agrava simptomele, iar simptomele pot agrava stresul.
Vârsta: Dermatita atopica este mai frecventă la copii și bebeluși, dar poate persista și în adolescență sau la adulți. Simptomele pot varia în funcție de grupa de vârstă.
Igiena excesivă: Igiena excesivă și folosirea frecventă a săpunurilor puternice și a produselor de curățare pot îndepărta uleiurile naturale ale pielii, uscând-o și provocând iritații.
Sensibilitatea la alergeni și produse chimice: Persoanele cu piele sensibilă pot fi mai susceptibile la reacții alergice la anumite substanțe, cum ar fi parfumurile, coloranții sau alte produse chimice din produsele cosmetice sau de curățare.
Se recomanda in aceste situatii utilizarea produselor cosmetice naturale, care nu conțin parfumuri sintentice, coloranți sau conservanți, cum sunt produsele din gama Babycare ,de la Topfer.
Cosmeticele Babycare cu ingrediente organice pot fi utilizate în caz de dermatită atopică întrucât contin extract organic de tarate grau ce contribuie la refacerea baierei hidrolipidice a pielii, extract organic de gălbenele cu acțiune antiinflamatoare, dar și uleiuri organice cu acțiune hidratantă și emolientă.
Fumatul: Fumatul pasiv sau activ poate agrava simptomele dermatitei atopice, deoarece substanțele chimice din tutun pot irita pielea și pot agrava inflamațiile.
Este important să recunoaștem acești factori de risc și să luăm măsuri pentru a minimiza impactul lor asupra dezvoltării și gestionării dermatitei atopice.
Cum prevenim dermatita atopica?
Prevenirea dermatitei atopice este esențială pentru a minimiza riscul dezvoltării și agravării simptomelor acestei afecțiuni cutanate cronice. Chiar dacă factorii genetici joacă un rol important, există anumite strategii și măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce șansele de a dezvolta dermatită atopica sau pentru a gestiona simptomele într-un mod mai eficient. Iată câteva sfaturi cheie pentru prevenirea dermatitei atopice:
Hidratare corespunzătoare: Menținerea unei hidratări adecvate a pielii este esențială pentru prevenirea dermatitei atopice. Utilizați creme și loțiuni hidratante specifice pentru pielea sensibilă și evitați produsele cu parfumuri sau coloranți care pot agrava simptomele.
Igiena delicată: Evitați să folosiți săpunuri puternice sau produse de curățare agresive care pot usca pielea și pot agrava iritațiile. Optați pentru produse de curățare cu pH neutru și evitați frecventele băi lungi în apă caldă, care pot usca pielea.
Alegeți Îmbrăcămintea potrivită: Evitați hainele din materiale sintetice care pot provoca iritații. Optați pentru haine din bumbac sau alte materiale naturale și spălați hainele noi înainte de a le purta pentru a elimina substanțele chimice reziduale.
Evitați alergenii cunoscuți: Dacă aveți antecedente de alergii alimentare sau respiratorii, evitați alergenii cunoscuți care pot declanșa reacții cutanate. De asemenea, evitați contactul cu animalele de companie dacă sunteți alergic la părul sau pielea lor.
Gestionarea stresului: Stresul poate agrava simptomele dermatitei atopice. Încercați tehnici de gestionare a stresului precum meditația, yoga sau activități relaxante pentru a menține echilibrul mental și fizic.
Alegerea produselor de Îngrijire: Folosiți produse de îngrijire personală și cosmetice care sunt hipoalergenice și fără parfumuri sau coloranți. Înainte de a utiliza un produs nou, testați-l pe o mică porțiune de piele pentru a evita reacțiile alergice.
In acest sens
Controlul temperaturii: Pielea poate reacționa la schimbările bruște de temperatură. În timpul sezonului rece, purtați îmbrăcăminte adecvată pentru a proteja pielea de frig și vânt.
Hidratare după baie: Aplicați o cremă hidratantă imediat după baie, pe pielea umedă. Acest lucru ajută la sigilarea umidității și menținerea nivelului de hidratare al pielii.
Evitați scrubbingul excesiv: Evitați frecarea sau frecarea excesivă a pielii, deoarece acest lucru poate agrava iritațiile. Uscați pielea prin tamponare ușoară cu un prosop moale.
Consultare profesională: Dacă aveți istoric familial de dermatită atopica sau simptome îngrijorătoare, consultați un specialist în dermatologie pentru sfaturi și tratament adecvat.
Prevenirea dermatitei atopice necesită o abordare integrată care implică îngrijirea adecvată a pielii, evitarea factorilor de risc cunoscuți și menținerea unui stil de viață sănătos. Dacă sunteți predispus la această afecțiune sau aveți deja simptome, consultați un medic pentru a primi îndrumări personalizate și tratament adecvat.
Tratarea si terapia dermatitei atopice
Tratarea dermatitei atopice este un proces complex și individualizat, deoarece simptomele și nevoile fiecărui pacient pot varia considerabil. În general, abordarea de tratare a dermatitei atopice urmărește să reducă inflamația, să controleze mâncărimea, să hidrateze pielea și să prevină recurența simptomelor. Iată o privire detaliată asupra metodelor și strategiilor de tratare a dermatitei atopice:
Hidratarea regulată: Folosirea cremelor hidratante specifice pentru pielea sensibilă este esențială pentru menținerea unei bariere cutanate sănătoase. Aplicați cremă hidratantă imediat după baie, pe pielea umedă, pentru a ajuta la blocarea umidității în piele.
In cazul dermatitei atopice va recomandam sa luati in considerare cosmeticele naturale Topfer Babycare cu extract organic de galbenele, cu actiune antiinflamatoare datorata saponinelor din compozitie.
Steroizii topici: În cazurile moderate până severe, medicamentele cu corticosteroizi topici pot fi prescrise de către medicul dermatolog pentru a controla inflamația și mâncărimea. Este important să utilizați aceste medicamente conform indicațiilor medicului și să evitați utilizarea pe termen lung pentru a preveni efectele secundare.
Imunomodulatoare topice: Aceste medicamente, cum ar fi inhibitorii de calcineurină, pot fi utilizați pentru a controla inflamația și mâncărimea fără a provoca subțierea pielii asociată cu corticosteroizii. Acestea sunt utile în tratarea zonelor sensibile sau în cazurile în care steroizii nu sunt potriviți.
Medicamente antihistaminice: Antihistaminicele pot ajuta la reducerea mâncărimii și a disconfortului asociat dermatitei atopice. Acestea pot fi administrate pe cale orală sau sub formă de creme pentru a ameliora simptomele.
Băi cu uleiuri emoliente: Adăugarea unor uleiuri emoliente la apa de baie poate ajuta la hidratarea și calma pielea. Evitați băile prea lungi sau cu apă fierbinte, deoarece acestea pot usca pielea.
Evitarea alergenilor: Dacă se cunosc alergeni specifici care declanșează simptomele, evitați contactul cu aceștia pe cât posibil. Acest lucru poate implica ajustări în dietă sau evitarea anumitor produse cosmetice sau detergenți.
Cosmeticele Topfer Babycare conțin extract organic de tărâțe de grâu, ingredient cu acțiune demonstrată în refacerea barierei hidrolipidice a pielii. Tărâțele de grâu conțin numeroase substanțe nutritive benefice pentru piele și contribuie la stimularea metabolismului celular regenerativ.
Tratamente biologice: În cazurile grave și rezistente la tratament, medicamentele biologice pot fi prescrise. Acestea pot modula sistemul imunitar pentru a controla inflamația și pot fi eficiente în reducerea simptomelor dermatitei atopice severe.
Evitarea factorilor de agravare: Evitați factorii care pot agrava simptomele, cum ar fi temperaturile extreme, umiditatea excesivă, stresul și transpirația excesivă.
Managementul stresului: Tehnicile de gestionare a stresului, precum meditația, yoga și exercițiile de relaxare, pot ajuta la reducerea impactului stresului asupra simptomelor dermatitei atopice.
Monitorizarea și Îngrijire continuă: Dermatita atopica este o afecțiune cronică și poate necesita îngrijire pe termen lung. Fiți atenți la semnele de recurență a simptomelor și continuați să consultați medicul pentru ajustări în tratament.
Este important să colaborați strâns cu un medic dermatolog pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat pentru dermatita atopică. Tratamentul poate implica o combinație de medicamente și schimbări în stilul de viață pentru a asigura o gestionare eficientă și un control al simptomelor.
În primul rând, această ciupercă provoacă o simptomatologie deranjantă și recidivantă dacă nu este tratată corect. Afecțiunea determină o leucoree alb-grunjoasă, vîscoasă, aderentă la pereții vaginului, cu un miros neplăcut, de ”acru”. Secreția este însoțită de… ]]>
Sindromul de Apnee în somn obstructiv (SASO) se explică simplu astfel: o persoană încetează să respire în timpul somnului preț de câteva clipe (3-5 secunde). Da, chiar și cei mici pot avea o astfel de problemă! De obicei, apneea în somn la copii apare deoarece ceva obstrucționează sau blochează căile respiratorii superioare. Aceasta se numește apnee obstructivă în somn.
Apneea obstructivă în somn poate determina…
Ganglionii sau glandele limfatice joaca un rol important in capacitatea organismului de a lupta cu virusuri, bacterii sau alti factori care pot declansa boli. Cel mai adesea se umfla si se inflameaza din cauza unei infectii.
Exista mai multe cauze posibile ale inflamatiei ganglionilor limfatici, in organism existand aproximativ 600 de gnaglioni… ]]>
Multi specialisti considera ca varsta mamei de peste 35 de ani este considerata factor de risc pentru nasterea unui copil cu sindrom Down, dar in prezent sunt… ]]>
De ce e atât de greu să aplicăm parentingul necondiționat, ce ne reține să fim părinți mai buni, care sunt convingerile înțepenite în noi care ne pun piedici? Toate aceste aspecte sunt disecate chirurgical de către Alfie Kohn într-un capitol special în cartea ”Parenting Necondiționat”, care a apărut la Editura Totul despre mame. Scopul nu este acela de a ne descuraja, ci mai curând, așa cum spunea Freud, pentru… ]]>
De ce e atât de greu să aplicăm parentingul necondiționat, ce ne reține să fim părinți mai buni, care sunt convingerile înțepenite în noi care ne pun piedici? Toate aceste aspecte sunt disecate chirurgical de către Alfie Kohn într-un capitol special în cartea ”Parenting Necondiționat”, care a apărut la Editura Totul despre mame. Scopul nu este acela de a ne descuraja, ci mai curând, așa cum spunea Freud, pentru… ]]>
De cele mai multe ori, fibroamele sunt asimptomatice, in speciale cele din interiorul peretelui uterin.
Simptomatologia fibromului este foarte variabila in functie de dimensiunea… ]]>
În ultimul trimestru, cu cât se apropie termenul, ai să observi că, spre deosebire de primele luni, somnul te ocoleşte. Adormi mai greu şi nopţile sunt mai agitate. Hai să descoperim împreună de ce poate apărea oboseala, ce analize ar fi de făcut și cum se tratează fiecare afecțiune în parte.
Oboseala în timpul sarcinii. Preeclampsia
Preeclampsia este cea mai comună complicaţie a sarcinii, ce poate afecta viitoarea mamică, bebelusul sau pe amândoi. Infiltrarea ţesuturilor cu lichide (edemele) poate fi legată şi de evoluţia firească a sarcinii şi de activitatea hormonală, dar, în anumite condiţii, poate fi semn al unor probleme mai grave.
Cauza preeclapmsiei este necunoscută, dar se pare că este legată de funcţionarea placentei şi poate apărea oricând după aproximativ 20 de săptămâni, până în ultimele zile înainte de naştere.
Investigații: e bine să se efectueze controale regulate ale tensiunii arteriale, ale eliminărilor urinare de proteine şi teste de sânge care oferă date despre funcţionarea rinichilor şi ficatului mamei (enzime hepatice, creatinină, uree, acid uric) dar şi despre eventuale tulburări de coagulare.
Prevenție: Nu există măsuri sigure de prevenţie a preeclamsiei, dar este ştiut faptul că administrarea de doze mici de aspirină poate reduce riscul de recurenţă, mai ales la femei care au mai avut PE (înainte de 32 de săptămâni de sarcină). Alte studii au evidenţiat rolul benefic al vitaminelor C şi E.
Oboseala în timpul sarcinii. Kilogramele în plus
Medicii susţin că o femeie însărcinată trebuie să se „rotunjească” cu minim 7,5 kg. Dacă gravida ia în greutate peste 14 kg, are însă de ce să îngrijoreze. Statistici de necontestat arată că fiecare 5 kg peste limita de 14 kg echivalează cu scurtarea speranţei de viaţă a femeii cu 7 ani.
* Prevenție: O dietă cât mai echilibrată şi multă mişcare. Nu mânca cât pentru doi, că ai să suferi mai târziu!
Oboseala în timpul sarcinii. Durerile de spate
Sarcina înseamnă un plus de kilograme pentru organismul gravidei, care nu sunt distribuite uniform. Burtica proeminentă schimbă centrul de greutate al corpului, coloana vertebrală fiind suprasolicitată. Cresc semnificativ şi unii hormoni vinovaţi de relaxarea tegumentelor, a tendoanelor şi articulaţiilor. Astfel pot apărea mari dureri de spate și stări nesfârșite de oboseală.
*Soluții- Se recomandă gimnastică, masaj, mult mers pe jos. Modifică-ţi felul de a merge, de a te da jos din pat şi chiar de a ridica un obiect căzut pe podea. În loc să te apleci, îndoaie genunchii şi menține-ți spatele drept.
Oboseala în timpul sarcinii. Sforăitul
Hormonii de sarcină fac mucoasa nazală să se înmoaie şi să se umfle. Din această cauză vei sforăi noaptea, iar după o noapte de „simfonii” te vei simți extrem de obosită, pentru că nu ai avut un somn odihnitor.
Soluții. Nu există! Poate să-şi pună partenerul dopuri în urechi!
Semnele clasice ale diabetului sunt setea intensă, foamea, oboseala şi scăderea în greutate. În sarcină însă ele nu ne ajută foarte mult: dacă e vară, transpiri şi bei mai multă apă. Foame? Nu e foame, dar pofte tot ai din în când! Oboseală? Hormonii de sarcină te obosesc şi ei, fără a avea diabet, iar de scăzut în greutate nici nu poate fi vorba!
Investigații. În România toate femeile însărcinate sunt testate pentru diabet în jurul săptămânilor 24-28 de sarcină. Ca prim test se măsoară nivelul zahărului în sânge (glicemia) şi dacă acesta iese pozitiv, se fac teste suplimentare – teste de toleranţă orală la glucoză la o oră şi la trei ore. Acestea se fac dimineaţa pe nemâncate – bei un suc foarte dulce (50-100 g de glucoză dizolvată în apă). Glicemia se măsoară înainte de a bea sucul şi apoi din oră în oră până la trei ore. Dacă şi aceste teste ies pozitive, diagnosticul de diabet gestaţional este confirmat.
Tratament: Medicul îţi va prescrie o dietă strictă care să ţină sub control glicemia, dar să aducă totuşi cantitatea optimă de factori nutritivi, minerale şi vitamine de care copilul are nevoie. Exerciţiile fizice făcute la recomandarea medicului stimulează organismul tău să producă mai multă insulină. Dacă dieta nu este suficientă, injecţiile cu insulină sunt necesare.
Oboseala în timpul sarcinii. Anemia
În timpul sarcinii, bebe consumă o cantitate importantă de fier din „depozitul” tău pentru a-şi forma propria hemoglobină. Aşa se explică faptul că volumul de sânge din corpul tău creşte cu 33% şi, în mod firesc, sporeşte şi nevoia de fier pentru amândoi.
Simptome:
Stare de oboseală care te deranjează
Paloare
Unghiile se rup foarte uşor sau se exfoliază
Palpitaţii
La eforturi mai mari simţi că nu ai aer şi trebuie să te opreşti
Investigații. Testele uzuale de sânge sunt suficiente pentru depistarea ei. O scădere a hemoglobinei sub 11 g/dl înseamnă pentru o femeie însărcinată anemie. Anemia din timpul sarcinii este, în general, datorată deficitului de fier. Prin urmare, cel mai fidel marker al anemiei feriprive este măsurarea cantităţii de fier din sânge (sideremia). Valoarea normală a sideremiei este de 80-120 microg/dl. Scăderea ei sub valorile normale înseamnă că depozitele de fier sunt şi ele scăzute.
Tratament. Este de preferat administrarea orală a fierului. Absorbţia lui este mult ajutată de aciditatea gastrică, de aceea e mai bine să-l iei pe stomacul gol. Evită să înghiţi pastilele de fier cu lapte, în loc de apă. Laptele este un aliment care alcalinizează mediul gastric şi, în plus, calciul îngreunează absorbţia fierului. Un pahar de suc de portocale sau de lămâie este mult mai potrivit. Medicul tău îţi poate prescrie un produs ce conţine fier potenţat cu vitamina C. În timpul tratamentului cu fier încearcă să nu-ţi începi ziua cu cafea, cacao sau ceai negru. Cafeina, teina şi taninul fac mult mai dificilă absorbţia fierului.
7 soluții la îndemână pentru a te odihni mai bine:
Fă-ți un program regulat de somn! Alege o oră de mers la culcare, pe care să o respecți în fiecare seară.
Seara, o baie în care pui 2-3 picături de ulei esențial de mușețel poate favoriza somnul.
Înainte de a te culca, pune pe picioare un jet de apă rece. Iată și o altă idee: pentru a favoriza circulația venoasă poți dormi cu picioarele pe o pernă înaltă.
Tensiunile și crampele dureroase din picioare îți strică și ele somnul. De vină sunt carențele de magneziu și potasiu, asociate problemelor circulatorii. Pentru a le preveni ar putea fi suficientă o suplimentare de magneziu, potasiu și vitamina B.
Dormi ca o prințesă pe mai multe perne! O pernă de dormit poate fi folosită pentru a sprijini burtica, iar alta spatele. Pune o pernă între picioare ai alta la mijloc, pentru ca somnul tău să fie unul odihnitor! Caută prin magazine sau pe net, căci exista perne special concepute pentru somnul gravidei!
Învață să te relaxezi prin tehnici de respirație, ele te vor ajuta de asemenea și-n momentul în care vor apărea contracțiile.
Adepții stilului feng shui spun că un pat în care vei avea capul orientat spre nord îți va da posibilitatea să te odihnești pe cinste peste noapte.