Medicii Peditel răspund la 1791/*1791/+40377771111
Numărul 1791 este număr cu tarif normal în rețelele Orange, Telekom, Vodafone (la cartela prepay operatorul Telekom solicita credit în euro centi, nu minute, oferte speciale) iar Digi fix și mobil se apeleaza la *1791 (este foarte importantă steluța, în lipsa ei nu se formează, telefonul suna continuu, fara a raspunde cineva).
Abonamentele pe companie uneori pot fi restrictionate să apeleze numere scurte, chiar dacă 1791 este număr cu tarif normal. Uneori si abonamentele pe persoane fizice au o astfel de problemă. Românii din afara țării pot apela medicii de la PEDITEL la +40377771111
Alopedi, serviciul oferit de medici din Cluj, care răspund la telefon 0364917
Medicii pediatri de la Spitalul de Urgență pentru Copii din Cluj Napoca au înființat un serviciu gratuit pentru părinți, Alopedi, prin care oferă consultații telefonice la orice oră și în orice zi a săptămânii. Un apel la 0364917 îi ajută pe părinți să se liniștească atunci când intră în panică, să parcurgă pașii corecți pentru tratarea copiilor sau să meargă la cel mai potrivit spital atunci când se impune acest lucru.
Servicii online pentru 18 spitale din București printr-o platformă
În București, 18 spitale aflate în subordinea primăriei din București, oferă acces online gratuit la consultații medicale, prin platforma pacient.assmb.ro, dupa succesul Programului pilot de consultatii medicale online al Spitalului Colentina. În doar două săptămâni de la lansare 749 de pacienți au solicitat consultații online prin intermediul acestei platforme.
Platforma este un serviciu online gratuit de evaluare medicală la distanță unde aproape 500 de medici din peste 30 de specializări angajați în spitalele Primăriei Capitalei sunt la datorie pentru toți pacienții din București. Cele mai căutate specializări sunt Pneumologia – 184 de consultații, Medicina internă – 149, Psihiatria – 99, Gastroenterologia – 43 și Dermatologia – 39.
Platforma este foarte ușor de utilizat: pacienții accesează site-ul pacient.assmb.ro, introduc o scurtă descriere a problemelor de sănătate pe care le au și atașează, dacă este cazul, documentele medicale relevante (rezultate analize, recomandări de la specialiști, istoric medical, bilete de ieșire din spital). Se selecteaza spitalul, specialitatea și medicul, apoi se introduc datele personale, precum și cele de contact.
Răspunsul va fi primit direct din partea medicului în 12-24 ore în funcție de disponibilitatea specialistului și de numărul de cazuri pe care acesta le are în analiză. Platforma este optimizată inclusiv pentru dispozitivele de telefonie mobilă cu sistem de operare iOS sau Android.
Interfața pentru pacient este, de asemenea, accesibilă: prin simpla accesare a ferestrei de încărcare documente, telefonul deschide automat camera și pacientul trebuie doar să fotografieze documentul care trebuie transmis – spre exemplu analizele medicale -, iar fotografiile sunt preluate în sistem automat. Se elimină astfel procedurile de scanare.„Recomandăm bucureștenilor și tuturor pacienților cu istoric medical într-unul din spitalele Primăriei Capitalei să folosească cu încredere această nouă platformă online înainte de a lua decizia de a merge la un spital. ”
Tot pe pacient.assmb.ro solicitanții de consultații primesc suport tehnic și îndrumare privins înscrierea online. Medicii, la rândul lor, pot transmite pacienților orice fel de documente medicale pe timpul stării de urgență, cum ar fi rețete, concedii medicale sau referate pentru comisiile de expertiză.
Lista cu cele 18 spitale din București aflate în subordinea primăriei,, inclusiv unele destinate îngrijirii copiilor și gravidelor, o găsiți AICI.
Cum să procedați când trebuie să ajungeți la medic
Medicii atrag însă atenția că sunt situații în care părinții ar trebui să meargă urgent cu copilul la un serviciu de urgență. Mai jos sunt descrise câteva dintre ele.
Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția că miturile care circulă în această perioadă pot pune în pericol copiii: „Mulți zic «NU merg la medic/spital ca să nu luăm de acolo coronavirus». Sunt convins că și dvs v-ați gândit un moment la asta… FAPT – Coronavirusul SARS-CoV-2 nu a anulat puterea altor microbi de a ne imbolnăvi și nu a suspendat posibilitatea ca ALTE boli (nu numai COVID-19) să ne pună viața în pericol…”
Ce putem face? Iată recomandările pediatrului, făcute într-o postare pe Spitalul Virtual pentru Copii.
„Ne uităm ce zic experții. NICE (National Institute for Health and Care Excellence) este o instituție care se ocupă cu elaborarea ghidurilor de practică și a protocoalelor medicale din UK. FOARTE BUN mi s-a părut sfatul practic al programării stricte a pacienților la cabinet, dublat de comunicarea eficace”.
Asta putem face și în România. Sunăm la medic, ne programăm, lăsăm un număr de telefon, anunțăm când am ajuns și așteptăm în mașină, până ne vine rândul la consultație. Vom fi anunțați prin sms, sau altă formă de mesagerie, când să intrăm în hol. Dacă este spital/unitate de primiri urgențe intră o singură persoană (însoțitor sănătos) și anunță la triaj problema, lăsând date de contact, apoi așteaptă în mașină, NU IN HOLUL AGLOMERAT.
Și circulăm doar cu mască la gură în spații publice!”
O serie de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina (dupa 28 de săptămâni) sunt necesare pentru a monitoriza evolutia bebelusului si modificarile care apar in corpul tau.
Pe măsură ce atât tu, cât şi medicul tău, vă veţi cunoaşte mai bine şi pentru că data naşterii se apropie, te poţi aştepta la vizite medicale regulate, teste de sânge, analize medicale şi discuţii despre naşterea care urmează. Iată câteva dintre lucrurile pe care le va face medicul tău la aceste întâlniri.
Medicul tău va începe probabil să te întrebe cum te simţi, să urmărească toate problemele ridicate de la ultima ta vizită şi să examineze rezultatele testelor efectuate între timp. Te va întreba dacă ai avut contracţii, amețeli, umflături, dureri de cap sau dacă există alte lucruri care te preocupă sau te deranjează.
Indiferent dacă te întreabă sau nu, spune-i medicului tău despre simptomele pe care le ai, chiar dacă acestea par a fi doar acele stări obişnuite de oboseală, dureri ori modificări ale stării de spirit. Nu te lăsa descurajată de faptul că medicul este prea ocupat. Medicul poate vedea zeci de pacienţi, pe zi, dar sarcina ta este însă cel mai important lucru, din lume, pentru tine.
Medicul te va întreba despre mişcările bebeluşului, atunci cand au loc consultatii ginecologice
Medicul te va întreba cât de mult îţi simţi bebeluşul că se mişcă şi îţi va reaminti să-l suni în orice moment dacă bebeluşul pare mai puţin activ decât de obicei. Te va sfătui să acorzi atenţie mişcărilor bebeluşului tău şi îţi poate cere chiar să începi să numeri mişcările bebeluşului, pentru o anumită perioadă de timp, în fiecare zi.
Medicul îţi va face un control ginecologic
Ca şi în cel de-al doilea trimestru de sarcina, vei fi cântărită şi ţi se va lua tensiunea arterială. Este posibil să ţi se solicite o mostră de urină pentru a verifica semnele de preeclampsie, infecţii ale tractului urinar şi alte probleme. Gleznele, mâinile şi faţa vor fi verificate dacă sunt umflate, care poate fi un semn de preeclampsie.
Medicul va verifica bătăile inimii bebeluşului şi îţi va simţi burtica pentru a estima dimensiunile bebeluşului. De asemenea, va măsura distanţa dintre osul pubian şi partea superioară a uterului (acest lucru se numeşte înălţimea fundului uterin) şi o va compara cu vârsta gestaţională a copilului tău – precum şi cu măsurarea de la vizita precedentă – pentru a se asigura că bebeluşul tău are un ritm de creştere normal. Dacă pare prea mare sau mic, probabil că ţi se va face o ecografie pentru a evalua creşterea şi pentru a verifica nivelul lichidului amniotic.
Medicul tău va putea probabil să îţi spună dacă bebeluşul tău se află în poziţia normală, cu capul în jos, sau cu şezutul înainte. La 36 de săptămâni sau mai puţin, dacă medicul crede că bebeluşul are o poziţie cu şezutul înainte (sau nu poate spune asta cu siguranţă) va face o ecografie pentru a-şi confirma bănuiala. Dacă el are această poziţie, ţi se va face o procedură, numită versiune externă cefalică, în care medicul va încerca să întoarcă bebeluşul.
Probabil că nu vei avea examinări pelvine de rutină, la consultatiile ginecologice din sarcina pentru cel de-al treilea trimestru. Mulţi medici nu le fac decât dacă au o preocupare specifică, cum ar fi un travaliu prematur sau pentru a verifica, de două ori, poziţia bebeluşului (dacă te apropii de data preconizată a naşterii şi poziţia sa nu este clară din examenul abdominal).
Citeste si despre Cum stii cand incepe travaliul?
Dar dacă ai depăşit data naşterii, medicul tău va verifica probabil colul uterin pentru a vedea dacă acesta se relaxează, se retrage sau se dilată (deschide). Acest lucru îl poate ajuta să decidă dacă şi când să inducă naşterea.
El va încerca, de asemenea, să determine dacă bebeluşul tău a “coborât” – adică, dacă s-a mutat, în jos, înspre cavitatea pelviană, în pregătirea pentru naştere. Dacă bebeluşul are capul destul de coborât, poate fi greu pentru medic să îl simtă abdominal. Va putea să spună, cu uşurinţă, acest lucru în urma unui examen vaginal.
Dacă medicul tău nu face examinări vaginale, în mod obişnuit, dar eşti aproape de data naşterii şi eşti dornică să ştii ce se întâmplă, cu siguranţă, poţi cere asta. (Dacă ai un examen pelvin efectuat mai târziu, în timpul sarcinii, este posibil să ai puţină sângerare după.)
Îţi face o injecţie cu Imunoglobulina RH, dacă ai nevoie de una
Dacă eşti RH-negativă şi tatăl bebeluşului nu este (sau nu ştii sigur), vei face un test de sânge pentru a verifica dacă există anticorpi pentru potenţialul RH pozitiv al bebeluşului tău. (Acest test, numit screening de anticorpi, se face uneori spre finalul celui de-al doilea trimestru, când ţi s-a luat sânge pentru testul screening de glucoză.)
O injecţie de imunoglobulină RH, la 28 de săptămâni, îţi va împiedica organismul să producă aceşti anticorpi în ultima parte a sarcinii.
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Nu este nevoie să ţi se facă injecţia cu imunoglobulina RH în cazul, puţin probabil, în care testul de sânge arată că deja produci anticorpi. Dacă sunt prezenţi anticorpii, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme asociate pe perioada întreagă a sarcinii.
Dacă nu ai făcut testul screen de anticorpi mai devreme, medicul tău poate efectua testul de sânge şi îţi poate administra injecţia în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (Între timp, injecţia nu va face nimic dacă produci deja anticorpi şi nu există niciun rău în primirea acesteia.)
Te testează pentru streptococul de grup B
Între 35 şi 37 de săptămâni, medicul tău îţi va tampona vaginul şi rectul pentru a verifica prezenţa unei infecţii obişnuite numite streptococ de grup B. Dacă testul tău este pozitiv, ţi se vor administra antibiotice, în timpul travaliului, pentru a te împiedica să transmiţi infecţia şi bebeluşului tău.
Dacă ai avut o infecţie a tractului urinar de tip B, în timpul sarcinii, nu vei avea nevoie de acest test deoarece, deşi infecţia a fost tratată, vei primi, în mod automat, antibiotice în timpul travaliului. În mod similar, dacă ai avut anterior un bebeluş infectat cu streptococ de grup B.
Discută cu medicul despre orice alte teste de care ai nevoie
Iată alte câteva teste şi metode de îngrijire pe care le-ai putea primi în al treilea trimestru:
Dacă nivelul glucozei din sânge a fost ridicat atunci când ţi s-a făcut testul de provocare a glucozei şi nu ai efectuat încă un test de toleranţă la glucoză, pentru a stabili dacă ai diabet gestaţional, vei face acest test la începutul acestui trimestru.
Sângele îţi va fi verificat din nou pentru anemie, în special dacă ai fost anemică mai devreme în timpul sarcinii.
Dacă prezinţi un risc pentru infecţii cu transmitere sexuală, vei fi testată din nou pentru sifilis, chlamydia, gonoree şi HIV.
Dacă s-a descoperit că ai placenta previa sau placenta joasă, în timpul unei ecografii anterioare, ţi se va face încă o ecografie, la începutul acestui trimestru, pentru a verifica localizarea placentei.
Dacă sarcina ta prezintă un risc ridicat sau medicul tău devine preocupat de anumite probleme, va face teste (cum ar fi un profil biofizic sau un test fetal non-stres sau un test al contractiilor uterine) pentru a se asigura că bebeluşul tău se dezvoltă. Când şi cât de des vei merge pentru aceste teste depinde de motivul testării. Dacă medicul tău este preocupat de creşterea bebeluşului tău, el va cere ecografii periodice pentru a-l măsura şi a verifica nivelul lichidului amniotic.
Dacă sarcina ta este normală, dar ai trecut de data preconizată a naşterii, vei avea nevoie de teste pentru a te asigura că bebeluşul este în continuare bine. Între 40 şi 41 de săptămâni, poţi obţine un profil biofizic complet sau unul modificat, care include un test fetal non-stres, pentru a evalua frecvenţa cardiacă a bebeluşului tău şi o ecografie pentru a verifica nivelul lichidului amniotic. Aceste teste sunt de obicei efectuate, de două ori pe săptămână, şi vor ajuta medicul să decidă dacă este în siguranţă să continue să aştepte ca travaliul să se declanşeze de unul singur.
Chiar dacă totul pare normal, medicul va induce travaliul, dacă naşterea copilului nu are loc în 41 sau 42 de săptămâni. După această perioadă, riscurile de sănătate, atât pentru tine, cât şi pentru bebeluşul tău, cresc dramatic. (Dacă colul uterin este dilatat, poate fi indus mai devreme.)
Medicul tau iti va oferi consiliere pentru sarcina si nastere
Dacă medicul tău nu a făcut deja acest lucru, el va vorbi la începutul acestui trimestru despre semnele unui travaliu prematur şi preeclampsie şi despre alte semne de avertizare (cum ar fi sângerarea vaginală sau mişcarea fetală scăzută), care te fac să îl contactezi imediat. Va trece în revistă schimbările normale, pe care le aştepţi de acum şi până la următoarea vizită şi te informează dacă are anumite preocupări specifice.
Pe măsură ce te apropii de data preconizată a naşterii, medicul va discuta cu tine despre semnele travaliului şi te va informa când trebuie să intri in legătură cu el.
Citeste si despre Cum alegi maternitatea?
Va răspunde la întrebări legate de travaliu şi naştere
Acesta este momentul pentru a rezolva cu medicul tău orice preocupare persistentă pe care o ai cu privire la modul în care vor fi tratate subiecte precum: cum stii cand incepe travaliul şi cum se desfasoara naşterea.
Întrebări frecvente includ:
“Vei fi acolo în timpul travaliului meu?”
“Sunt asistentele medicale o prezenţă constantă sau fiecare dintre ele are grijă de mai mulţi pacienţi deodată?”
“Ce se întâmplă dacă mi se rupe apa şi intru in travaliu în mijlocul nopţii?”
Unele dintre aceste probleme vor fi abordate la cursurile de pregătire a naşterii, dar nu te ruşina să-i ceri medicului să discutaţi despre aceste preocupări. Crearea unui plan de naştere te poate ajuta să-ţi clarifici preferinţele.
Discută despre perioada postpartum
Deoarece este posibil să nu fi in cea mai bună formă, după naştere, pentru a lua decizii importante, acum este momentul să începi să discuţi cu medicul dacă doreşti să intervină pentru legarea trompelor uterine, sa dacă dorești altă metodă de contracepţie după ce ai născut. (Desigur, te poţi răzgândi până atunci.)
Dacă nu ai găsit încă un medic pentru bebeluşul tău, este timpul să începi să cauţi. Medicul tău obstetrician îţi poate da nişte recomandări.
În cele din urmă, medicul te poate examina pentru semne de depresie în timpul sarcinii. Dar nu aştepta să fii întrebată. Dacă te simţi deprimată sau neliniştită, informează-l şi pe medicul tău. El te poate îndruma spre cineva care te poate ajuta.
De asemenea, el te poate întreba despre medicul de familie şi să te informeze despre semnele de depresiei postpartum. Este util să ştii cum să distingi tristeţea naşterii cauzată de oboseală şi hormonii față de o depresie postpartum. Dacă crezi că este posibil să suferi de depresie sau anxietate, este important să cauţi imediat asistenţă medicală.
Acestea sunt in mare parte seria de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina, dar cu siguranta fiecare medic va decide cand este bine sa te vada, in functie de starea medicala specifica tie.
Citeste si articolele din sectiunea Perioada postnatala
O serie de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina (dupa 28 de săptămâni) sunt necesare pentru a monitoriza evolutia bebelusului si modificarile care apar in corpul tau.
Pe măsură ce atât tu, cât şi medicul tău, vă veţi cunoaşte mai bine şi pentru că data naşterii se apropie, te poţi aştepta la vizite medicale regulate, teste de sânge, analize medicale şi discuţii despre naşterea care urmează. Iată câteva dintre lucrurile pe care le va face medicul tău la aceste întâlniri.
Medicul tău va începe probabil să te întrebe cum te simţi, să urmărească toate problemele ridicate de la ultima ta vizită şi să examineze rezultatele testelor efectuate între timp. Te va întreba dacă ai avut contracţii, amețeli, umflături, dureri de cap sau dacă există alte lucruri care te preocupă sau te deranjează.
Indiferent dacă te întreabă sau nu, spune-i medicului tău despre simptomele pe care le ai, chiar dacă acestea par a fi doar acele stări obişnuite de oboseală, dureri ori modificări ale stării de spirit. Nu te lăsa descurajată de faptul că medicul este prea ocupat. Medicul poate vedea zeci de pacienţi, pe zi, dar sarcina ta este însă cel mai important lucru, din lume, pentru tine.
Medicul te va întreba despre mişcările bebeluşului, atunci cand au loc consultatii ginecologice
Medicul te va întreba cât de mult îţi simţi bebeluşul că se mişcă şi îţi va reaminti să-l suni în orice moment dacă bebeluşul pare mai puţin activ decât de obicei. Te va sfătui să acorzi atenţie mişcărilor bebeluşului tău şi îţi poate cere chiar să începi să numeri mişcările bebeluşului, pentru o anumită perioadă de timp, în fiecare zi.
Medicul îţi va face un control ginecologic
Ca şi în cel de-al doilea trimestru de sarcina, vei fi cântărită şi ţi se va lua tensiunea arterială. Este posibil să ţi se solicite o mostră de urină pentru a verifica semnele de preeclampsie, infecţii ale tractului urinar şi alte probleme. Gleznele, mâinile şi faţa vor fi verificate dacă sunt umflate, care poate fi un semn de preeclampsie.
Medicul va verifica bătăile inimii bebeluşului şi îţi va simţi burtica pentru a estima dimensiunile bebeluşului. De asemenea, va măsura distanţa dintre osul pubian şi partea superioară a uterului (acest lucru se numeşte înălţimea fundului uterin) şi o va compara cu vârsta gestaţională a copilului tău – precum şi cu măsurarea de la vizita precedentă – pentru a se asigura că bebeluşul tău are un ritm de creştere normal. Dacă pare prea mare sau mic, probabil că ţi se va face o ecografie pentru a evalua creşterea şi pentru a verifica nivelul lichidului amniotic.
Medicul tău va putea probabil să îţi spună dacă bebeluşul tău se află în poziţia normală, cu capul în jos, sau cu şezutul înainte. La 36 de săptămâni sau mai puţin, dacă medicul crede că bebeluşul are o poziţie cu şezutul înainte (sau nu poate spune asta cu siguranţă) va face o ecografie pentru a-şi confirma bănuiala. Dacă el are această poziţie, ţi se va face o procedură, numită versiune externă cefalică, în care medicul va încerca să întoarcă bebeluşul.
Probabil că nu vei avea examinări pelvine de rutină, la consultatiile ginecologice din sarcina pentru cel de-al treilea trimestru. Mulţi medici nu le fac decât dacă au o preocupare specifică, cum ar fi un travaliu prematur sau pentru a verifica, de două ori, poziţia bebeluşului (dacă te apropii de data preconizată a naşterii şi poziţia sa nu este clară din examenul abdominal).
Citeste si despre Cum stii cand incepe travaliul?
Dar dacă ai depăşit data naşterii, medicul tău va verifica probabil colul uterin pentru a vedea dacă acesta se relaxează, se retrage sau se dilată (deschide). Acest lucru îl poate ajuta să decidă dacă şi când să inducă naşterea.
El va încerca, de asemenea, să determine dacă bebeluşul tău a “coborât” – adică, dacă s-a mutat, în jos, înspre cavitatea pelviană, în pregătirea pentru naştere. Dacă bebeluşul are capul destul de coborât, poate fi greu pentru medic să îl simtă abdominal. Va putea să spună, cu uşurinţă, acest lucru în urma unui examen vaginal.
Dacă medicul tău nu face examinări vaginale, în mod obişnuit, dar eşti aproape de data naşterii şi eşti dornică să ştii ce se întâmplă, cu siguranţă, poţi cere asta. (Dacă ai un examen pelvin efectuat mai târziu, în timpul sarcinii, este posibil să ai puţină sângerare după.)
Îţi face o injecţie cu Imunoglobulina RH, dacă ai nevoie de una
Dacă eşti RH-negativă şi tatăl bebeluşului nu este (sau nu ştii sigur), vei face un test de sânge pentru a verifica dacă există anticorpi pentru potenţialul RH pozitiv al bebeluşului tău. (Acest test, numit screening de anticorpi, se face uneori spre finalul celui de-al doilea trimestru, când ţi s-a luat sânge pentru testul screening de glucoză.)
O injecţie de imunoglobulină RH, la 28 de săptămâni, îţi va împiedica organismul să producă aceşti anticorpi în ultima parte a sarcinii.
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Nu este nevoie să ţi se facă injecţia cu imunoglobulina RH în cazul, puţin probabil, în care testul de sânge arată că deja produci anticorpi. Dacă sunt prezenţi anticorpii, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme asociate pe perioada întreagă a sarcinii.
Dacă nu ai făcut testul screen de anticorpi mai devreme, medicul tău poate efectua testul de sânge şi îţi poate administra injecţia în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (Între timp, injecţia nu va face nimic dacă produci deja anticorpi şi nu există niciun rău în primirea acesteia.)
Te testează pentru streptococul de grup B
Între 35 şi 37 de săptămâni, medicul tău îţi va tampona vaginul şi rectul pentru a verifica prezenţa unei infecţii obişnuite numite streptococ de grup B. Dacă testul tău este pozitiv, ţi se vor administra antibiotice, în timpul travaliului, pentru a te împiedica să transmiţi infecţia şi bebeluşului tău.
Dacă ai avut o infecţie a tractului urinar de tip B, în timpul sarcinii, nu vei avea nevoie de acest test deoarece, deşi infecţia a fost tratată, vei primi, în mod automat, antibiotice în timpul travaliului. În mod similar, dacă ai avut anterior un bebeluş infectat cu streptococ de grup B.
Discută cu medicul despre orice alte teste de care ai nevoie
Iată alte câteva teste şi metode de îngrijire pe care le-ai putea primi în al treilea trimestru:
Dacă nivelul glucozei din sânge a fost ridicat atunci când ţi s-a făcut testul de provocare a glucozei şi nu ai efectuat încă un test de toleranţă la glucoză, pentru a stabili dacă ai diabet gestaţional, vei face acest test la începutul acestui trimestru.
Sângele îţi va fi verificat din nou pentru anemie, în special dacă ai fost anemică mai devreme în timpul sarcinii.
Dacă prezinţi un risc pentru infecţii cu transmitere sexuală, vei fi testată din nou pentru sifilis, chlamydia, gonoree şi HIV.
Dacă s-a descoperit că ai placenta previa sau placenta joasă, în timpul unei ecografii anterioare, ţi se va face încă o ecografie, la începutul acestui trimestru, pentru a verifica localizarea placentei.
Dacă sarcina ta prezintă un risc ridicat sau medicul tău devine preocupat de anumite probleme, va face teste (cum ar fi un profil biofizic sau un test fetal non-stres sau un test al contractiilor uterine) pentru a se asigura că bebeluşul tău se dezvoltă. Când şi cât de des vei merge pentru aceste teste depinde de motivul testării. Dacă medicul tău este preocupat de creşterea bebeluşului tău, el va cere ecografii periodice pentru a-l măsura şi a verifica nivelul lichidului amniotic.
Dacă sarcina ta este normală, dar ai trecut de data preconizată a naşterii, vei avea nevoie de teste pentru a te asigura că bebeluşul este în continuare bine. Între 40 şi 41 de săptămâni, poţi obţine un profil biofizic complet sau unul modificat, care include un test fetal non-stres, pentru a evalua frecvenţa cardiacă a bebeluşului tău şi o ecografie pentru a verifica nivelul lichidului amniotic. Aceste teste sunt de obicei efectuate, de două ori pe săptămână, şi vor ajuta medicul să decidă dacă este în siguranţă să continue să aştepte ca travaliul să se declanşeze de unul singur.
Chiar dacă totul pare normal, medicul va induce travaliul, dacă naşterea copilului nu are loc în 41 sau 42 de săptămâni. După această perioadă, riscurile de sănătate, atât pentru tine, cât şi pentru bebeluşul tău, cresc dramatic. (Dacă colul uterin este dilatat, poate fi indus mai devreme.)
Medicul tau iti va oferi consiliere pentru sarcina si nastere
Dacă medicul tău nu a făcut deja acest lucru, el va vorbi la începutul acestui trimestru despre semnele unui travaliu prematur şi preeclampsie şi despre alte semne de avertizare (cum ar fi sângerarea vaginală sau mişcarea fetală scăzută), care te fac să îl contactezi imediat. Va trece în revistă schimbările normale, pe care le aştepţi de acum şi până la următoarea vizită şi te informează dacă are anumite preocupări specifice.
Pe măsură ce te apropii de data preconizată a naşterii, medicul va discuta cu tine despre semnele travaliului şi te va informa când trebuie să intri in legătură cu el.
Citeste si despre Cum alegi maternitatea?
Va răspunde la întrebări legate de travaliu şi naştere
Acesta este momentul pentru a rezolva cu medicul tău orice preocupare persistentă pe care o ai cu privire la modul în care vor fi tratate subiecte precum: cum stii cand incepe travaliul şi cum se desfasoara naşterea.
Întrebări frecvente includ:
“Vei fi acolo în timpul travaliului meu?”
“Sunt asistentele medicale o prezenţă constantă sau fiecare dintre ele are grijă de mai mulţi pacienţi deodată?”
“Ce se întâmplă dacă mi se rupe apa şi intru in travaliu în mijlocul nopţii?”
Unele dintre aceste probleme vor fi abordate la cursurile de pregătire a naşterii, dar nu te ruşina să-i ceri medicului să discutaţi despre aceste preocupări. Crearea unui plan de naştere te poate ajuta să-ţi clarifici preferinţele.
Discută despre perioada postpartum
Deoarece este posibil să nu fi in cea mai bună formă, după naştere, pentru a lua decizii importante, acum este momentul să începi să discuţi cu medicul dacă doreşti să intervină pentru legarea trompelor uterine, sa dacă dorești altă metodă de contracepţie după ce ai născut. (Desigur, te poţi răzgândi până atunci.)
Dacă nu ai găsit încă un medic pentru bebeluşul tău, este timpul să începi să cauţi. Medicul tău obstetrician îţi poate da nişte recomandări.
În cele din urmă, medicul te poate examina pentru semne de depresie în timpul sarcinii. Dar nu aştepta să fii întrebată. Dacă te simţi deprimată sau neliniştită, informează-l şi pe medicul tău. El te poate îndruma spre cineva care te poate ajuta.
De asemenea, el te poate întreba despre medicul de familie şi să te informeze despre semnele de depresiei postpartum. Este util să ştii cum să distingi tristeţea naşterii cauzată de oboseală şi hormonii față de o depresie postpartum. Dacă crezi că este posibil să suferi de depresie sau anxietate, este important să cauţi imediat asistenţă medicală.
Acestea sunt in mare parte seria de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina, dar cu siguranta fiecare medic va decide cand este bine sa te vada, in functie de starea medicala specifica tie.
Citeste si articolele din sectiunea Perioada postnatala