Advertorial scris de: Ilinca Stroe
Câţi dintre voi, părinţii, nu aveţi de dus muncă de convingere, zilnic, cu copilul prost dispus şi descurajat pentru că are „o tonă de teme”? Câţi nu v-aţi dat peste cap să inventaţi tot felul de trucuri, trocuri, scheme de bonificaţie şi răsplată, astfel încât copilul, implorat, momit, îmboldit, ademenit, ameninţat, fie cum o fi, să îşi facă totuşi temele? Şi câţi, după o zi de muncă şi alte câteva ore de efectuat teme seara, împreună cu copilul, nu v-aţi simţit, la sfârşitul zilei, efectiv epuizaţi?
Temele pentru acasă pot ajunge să transforme viaţa copiilor în „şcoală după şcoală”, şi nimic altceva,
devenind o sursă de stres pentru copii şi părinţi (enervare, certuri);
afectând calitatea şi timpul acordat vieţii de familie;
reducând timpul de joacă, de petrecut în aer liber, de dormit sau de făcut sport al copiilor;
dăunând sănătăţii copilului (ghiozdane supraîncărcate, sedentaritate, obezitate);
şi neajutând, se pare, la îmbunătăţirea performanţei şcolare.
Aşa, cel puţin, susţin o sumedenie de studii de specialitate, iar titlurile unora dintre ele vorbesc de la sine: The End of Homework: How Homework Disrupts Families, Overburdens Children, and Limits Learning (2000), de Dr. Etta Kralovec şi John Buell, sau The Case Against Homework: How Homework Is Hurting Our Children and What We Can Do About It (2006), de Sarah Bennett şi Nancy Kalish.
Astfel încât, că suntem părinţi sau copii, ne vine să exclamăm exasperaţi: „Cine-o fi inventat tema pentru acasă?!” Ei bine, un anume Roberto Nevilis, pedagog italian care s-a gândit că astfel îşi poate pedepsi elevii indolenţi. Există însă voci care susţin că Nevilis e pură legendă, certe fiind următoarele repere istorice:
sec. I – Pliniu cel Tânăr, profesor de oratorie, le cere discipolilor să exerseze şi acasă
sec. XIX – elevii primesc teme pentru acasă obligatorii în Volksschulen din Germania, iar reformatorul în educaţie Horace Mann importă practica şi în SUA
1901-1917 – statul California interzice temele pentru acasă
1930 – temele pentru acasă sunt declarate „child labour” (exploatarea copilului prin muncă) de către American Child Health Association
Şi în România s-a dezbătut aprins subiectul împovărătoarelor teme pentru acasă. Într-o cercetare din 2017 a Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), 80% dintre elevi şi părinţi declară temele pentru acasă “mult prea obositoare”. În plus, ele par nerelevante şi inutile, necontribuind deloc la atingerea unui standard înalt în educaţie. Dimpotrivă: elevii români petrec în medie 7,8 ore pe săptămână făcând teme, o cifră apropiată de ţări cu sisteme educaţionale neperformante precum Kazahstan sau Rusia, în vreme ce elevii din ţări fruntaşe la capitolul educaţie, cum ar fi Finlanda (nr. 5 în lume), acordă doar 2,8 ore săptămânal temelor. Se pare că timpul petrecut făcând teme pentru acasă şi calitatea învăţământului sunt invers proporţionale: cu cât elevii au de făcut mai multe teme, cu atât sistemul educaţional respectiv este mai slab…
Şi totuşi: logica, rostul şi beneficiile temelor pentru acasă sunt clare şi incontestabile. Efectuarea temelor pentru acasă:
ajută la fixarea materiei predate
înlesnesc memorarea, clarificarea şi sistematizarea cunoştinţelor
dezvoltă autonomia şi simţul responsabilităţii la copii
le formează copiilor abilităţi de viaţă precum gestionarea timpului sau stabilirea de obiective
le permit părinţilor să se implice activ în educaţia copiilor
Atunci, problema nu se pune în termeni de „cu sau fără” temă, ci esenţială devine ideea de echilibru. Dozaj. Şi calitate şi relevanţă. La English Kids Academy (EKA), am înţeles acest principiu; am luat în considerare dorinţa părinţilor ca profesorii să le dea teme pentru acasă copiilor (conform aceluiaşi studiu din 2017 al MEN); iar pentru a le face tema simpatică şi copiilor, astfel încât să nu le fie o povară, ci o plăcere, aplicăm următoarele metode:
Le dăm copiilor temă săptămânal
Notăm tema dată în caietele copiilor, pentru ca părinţii să fie permanent la curent
Selectăm teme care le plac copiilor, dar care totodată fixează ce e mai important din materia predată
Stabilim tema în mod democratic, consultându-i pe copii şi stimulând dorinţa lor de a o efectua
Alegem tipuri de teme care atrag şi activează ambiţia sau creativitatea copiilor (prezentări, proiecte, emailuri/SMS-uri, quizzuri, desene, colaje, scenete, etc.)
În plus, la EKA am conceput şi dat în folosinţă o platformă online specială, prin intermediul căreia părinţii pot oricând să verifice care e tema pentru lecţia următoare şi în ce măsură copiii lor progresează inclusiv prin efectuarea temelor. Astfel, pentru copiii şi părinţii EKA temele pentru acasă, departe de a fi împovărătoare, reprezintă un prilej de a fructifica o serie de calităţi: de la curiozitate şi ingeniozitate la responsabilitate şi capacitatea de a învăţa uşor, cu bucurie.
English Kids Academy (EKA) organizează cursuri de limba engleză pentru copii şi adolescenţi (4-18 ani) în trei centre din Bucureşti (Tineretului, Militari, 1 Mai), pe toată durata anului şcolar. Pentru informaţii şi înscrieri accesaţi www.englezacopii.ro sau contactați-ne la englezapentrucopii@ih.ro.
Surse:
<https://www.teachthought.com/pedagogy/why-students-dont-do-their-homework-and-what-you-can-do-about-it/>
<https://study.com/blog/who-invented-homework-the-history-of-a-school-staple.html>
<https://campaniamea.declic.ro/petitions/mai-putine-teme-pentru-acasa-mai-multa-copilarie>
Advertorial scris de: Ilinca Stroe
]]>
De regulă, răspunsurile trec în revistă cadouri tipice din câteva categorii obişnuite: hăinuţe şi încălţări; jucării; cărţi şi obiecte de papetărie (stilouri, seturi de carioca, penare cu design special, etc.); şi, mai nou, o serie pe cât de impresionantă, pe-atât de îngrijorătoare de gadgeturi (smartphone-uri, tablete, laptopuri, jocuri video, console de jocuri, Xboxuri, ceasuri inteligente, camere foto, ba chiar drone…).
Opţiunile de cadou sunt (ori au devenit), se pare, limitate la categoriile de mai sus. Iar ca părinţi parcă ne e tot mai greu să găsim o idee de cadou pur şi simplu frumos pentru copilul nostru. Mai ales dacă avem în vedere impunătoarea istorie a cadourilor de Crăciun: tradiţia vine de la Cei Trei Crai/Magi de la Răsărit – Melchior, Baltazar şi Gaspar. Aceştia s-au prezentat la Betleem purtând trei daruri pentru pruncul Iisus: aur, ca pentru un împărat al lumii, simbolizând perfecţiunea şi preţuirea; tămâie, ca pentru un sfânt învăţător, reprezentând mireasma vieţii trăite în desăvârşire; şi smirnă pentru a evoca spiritul de sacrificiu din dragoste pentru oameni.
Mutatis mutandis (păstrând proporţiile comparaţiei), între darurile Magilor pentru pruncul Iisus şi cadourile pe care le facem astăzi copiilor noştri există o diferenţă izbitoare. Azi, pare că punem mai mare preţ pe daruri materiale, obiecte care ne-aduc satisfacţie imediată, mai degrabă decât pe daruri simbolice care îmbogăţesc spiritul şi fiinţa. Dar ce părinte n-ar face cadou copilului său, dacă ar putea, sănătate? Sau fericire. Noroc şi optimism. Sau cunoaştere. Cum ar fi să putem face cadou copilului o calitate, o abilitate sau o trăsătură de caracter care să-i slujească pentru o viaţă de împliniri, de stare de bine, de prosperitate? Dacă am putea…
Dacă am putea să îi aducem copilului nostru în dar, de acest Crăciun,
sănătate – prin tenis, fotbal, înot, mers cu bicicleta, alimentaţie echilibrată, absenţa ecranelor, odihnă;
entuziasm şi bucurie – prin sporturi de aventură, drumeţii, excursii;
cultură generală – prin cunoaşterea unor locuri de patrimoniu şi a naturii;
calităţi socio-emoţionale – prietenie, lucru în echipă, leadership, comunicare, încredere în sine;
maturizare – autonomie, independenţă, stimă de sine, simţul răspunderii, asertivitate;
un nivel de engleză ridicat, tinzând spre nativ, care să îi asigure succesul la proba de bac, admiterea la universităţi prestigioase din străinătate sau un loc de muncă bun la o companie de top…
Ei bine, noi, echipa EKA, vă provocăm să visaţi cu ochii deschişi mai mult şi mai departe: ce-ar fi dacă partidele de tenis şi fotbal s-ar juca pe terenurile polisportive ale unui domeniu de secol XVI al nobilimii scoţiene? Ce-ar fi dacă excursiile i-ar duce pe copii la Londra, Glasgow sau Windsor şi dacă drumeţiile i-ar purta printre frumuseţile fabuloase ale României din Parcul Natural Retezat? Ce-ar fi dacă cultura lor s-ar îmbogăţi cu geometria fascinantă a celui mai cunoscut monument preistoric european, Stonehenge, şi cu arta sublimă a Coloanei Infinitului şi Porţii Sărutului? Ce-ar fi dacă engleza, personalitatea şi dispoziţia sufletească a copiilor ar înflori prin 15 lecţii, sesiuni de arte interpretative şi yoga, seri de brain games, dans şi film?
Un cadou de Crăciun care să le cuprindă pe toate acestea este posibil: vi l-am pregătit noi. E vorba de taberele pe care EKA le organizează pentru copii vara viitoare. Nu sunt un cadou material, ci mai degrabă o experienţă. O experienţă de creştere sufletească şi intelectuală pe care o puteţi aduce în dar copiilor, cu ocazia acestui Crăciun. Faceţi-le aşadar cadou, de data aceasta, o tabără de vară EKA. Asta nu vă va transforma, desigur, în legendarii magi; veţi fi însă, foarte probabil, părintele vizionar care dăruieşte copilului său uneltele cu care acesta să îşi poată croi un viitor încrezător, de succes – viitor de om împlinit.
Taberele de vară pentru copii organizate în 2020 de English Kids Academy vor avea loc în România (Cheile Buţii, Parcul Naţional Retezat) şi Marea Britanie (Frensham, Edinburgh).
Mai multe detalii puteți găsi aici: https://www.englezacopii.ro/tabere/tabere-in-anglia/ și aici: https://www.englezacopii.ro/tabere/tabere-de-engleza-cu-profesori-nativi-in-romania/.
Pentru a solicita broşuri detaliate de prezentare a taberelor, ca şi pentru înscrieri sau informaţii, contactaţi englezapentrucopii@ih.ro