Deși este toxică, deseori, în momentele tensionate, apare critica în cuplu. Poate avea legătură cu modelele de adulți cu care am crescut, sau cu inabilitatea de a ne exprima asertiv nevoile, frustrările, așteptările. Critica îl face pe celălalt să se simtă respins, iar noi rareori obținem ceea ce ne dorim, de fapt. Iată ce avem de făcut cu acest comportament, conform psihologului Ștefania Voia, care scrie pentru…
]]> Efectele pandemiei asupra copiilor se pot vedea în opoziționismul lor, în dificultatea de a le intra în voie, în tristețe sau nervozitate.
Pandemia de coronavirus, izolarea, distanțarea, școala online au dat peste cap rutina familiilor și i-au obligat nu doar pe adulți, ci și pe copiii, să-și schimbe radical stilul de viață. În multe familii, depresia și anxietatea s-au instalat nu doar asupra adulților, ci și asupra copiilor, care au început să se poarte total diferit față de cum îi știau părinții lor. Conflictele părinți- copii au fost agravate și de școala online, care a determinat o resetare a relațiilor și i-a forțat pe părinți să intre într-un rol nou, complicat, pentru care nimeni nu era pregătit.
Pentru a înțelege efectele pandemiei asupra copiilor, am stat de vorbă cu Dr. Mădălina Maria Leți, de la Departamentul de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Al. Obregia și cu Prof. Dr. Iuliana Dobrescu, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Al. Obregia.
Care sunt cele mai grave efecte pe care le are izolarea asupra copilului mic? Dar a școlarului?
În ultimele luni trăim o perioadă de cumpănă la nivel global, cu schimbări radicale atât din punct de vedere social, profesional, personal cât și al interacțiunilor intrafamiliale. În rândul copiilor, dificultățile de adaptare s-au întâlnit în egală măsură în rândul copiilor neurotipici, cât și a celor cu particularități de dezvoltare. Izolarea socială în contextul pandemiei cu virusul SARS-COV-2 a crescut gradul de îngrijorare și incertitudine chiar și în rândul copiilor de 4-10 ani (rezultă dintr-un chestionar online aplicat în Anglia pe o populație de aprox. 1500 părinți), iar lipsa unui program zilnic bine stabilit a determinat multă incertitdine și o incapacitate de a se focusa pe sarcini.
Raportându-ne la patologia psihiatrică, cel mai dificil le-a fost să reziste în această perioada copiilor cu ADHD și cu Tulburare de Spectru Autist, mai ales dacă cele două au existat împreună. Dificultățile de reglare emoțională în condiții statice sunt copleșitoare pentru un copil cu ADHD, având în vedere deficitul dopaminergic existent la nivelul cortexului orbitofrontal, cât și modificările serotoninergice.
Astfel, lipsa apariției recompensei prin mișcare sau prin stimulare vizuală – explorarea unor noi locuri, determină furie, impulsivitate, iritabilitate și nevoia de recompense mai mari, imediate, care să compenseze deficitul și să activeze mai puternic sistemul recompensei. Chiar și persoanele care nu se încadrează într-un diagnostic și prezintă trăsături de ADHD au întâmpinat dificultăți și au prezentat manifestări de furie și au declanșat conflicte având în vedere izolarea pe care am traversat-o împreună.
Apreciez și consider utile inițiativele diverselor organizații de a deschide linii telefonice de suport pentru cei care întâmpina dificultăți emoționale sau sunt în situații de criză și au nevoie de sprijin și ghidare.
Care sunt comportamentele care ar trebui să îi alarmeze pe părinți în contextul pandemiei? Cum ne dăm seama dacă cel mic suferă de depresie sau anxietate?
Izolarea socială a amplificat pentru unele persoane și sentimentele de anxietate și depresie. Statistic, în contextul singurătății, la fete este raportată mai frecvent depresia, iar la băieți, anxietatea.
Părintele trebuie să fie un observator tacit al copilului și să înțeleagă că orice schimbare în comportamentul lui trebuie analizată și că, de cele mai multe ori, transmite un mesaj.
Deseori, tulburarea de anxietate și depresia sunt greu de diferențiat, prezentând mai multe fațete – uneori, copilul poate fi nemulțumit, sâcâitor, plânge, e nerăbdător; alteori, copilul are tendința să se retragă, e plictisit, refuză treptat să mai discute cu ceilalți, preferă să asculte muzică sau să petreacă timp online, nu poate să exprime ceea ce simte și e copleșit de tumultul interior. Pot apărea modificări ale apetitului, tulburări de somn sau chiar iritabilitate și conflicte frecvente.
Abordarea acestor cazuri trebuie făcută în primul rând din punct de vedere educațional, trebuie să avem în vedere cât de importante sunt activitățile adecvate la vârstele fragede, interacțiunile sociale și modelele familiale sănătoase. Dacă lucrurile sunt serioase, se apelează și la ședințe de psihoterapie, iar în ultima instanță și la modulația psihofarmacologică.
Cum s-au schimbat relațiile părinți – copii în contextul școlii online?
În această perioadă a fost pusă la încercare în repetate rânduri toleranța la sentimentele de frustare și capacitatea părinților de a găsi diverse metode pentru a ține copiii în sarcina. Părinții au ajuns în situații în care nu mai știau cum să le intre în voie copiilor, să-i scoată din starea de apatie și să le stimuleze circuitele de recompensă blocate de prea multă rutină și inactivitate.
Nici natura n-a fost pentru mulți un bun aliat – monotonia din mediul rural și lipsa activităților complexe, cu colegii de aceeași vârstă, le-a amplificat starea de plictiseală copiilor mult prea obișnuiți să trăiască în mediul urban. Au existat modificări și ale ritmului circadian – copiii au avut tendința să se trezească mult mai târziu decât în mod obișnuit și acest fapt le-a întârziat procesul de înviorare și disponibilitatea de a începe diverse sarcini.
Un părinte creativ și abil, dispus să înțeleagă nevoile emoționale ale copilului său, poate frecvent salva situația atunci când copilul este în criză de furie, opoziție sau chiar plictiseală. Cu răbdare și perseverență, se pot schimba multe comportamente ale celor mici, având în vedere neuroplasticitatea fascinantă care îi caracterizează.
Cum poate un părinte să își asume rolul de profesor fără că acest lucru să dăuneze relației cu copilul?
E adevărat că viața ni s-a schimbat radical, iar școala online a creat la un anumit nivel și o formă de dezorganizare și ne-a făcut să ne dăm seama cât de importantă e meseria de pedagog. Câtă măiestrie și pricepere trebuie să aibă o persoană pentru a putea tolera, ulterior colabora cu nemulțumirea, frustrarea și nefericirea copilului care trebuie să stea la școală, fără voia să, care nu înțelege de cele mai multe ori de ce este trimis la școală obligatoriu de către părinți, și apoi să știe la ce metode trebuie să apeleze pentru a-i determina să colaboreze!
Astfel, părinții au trebuit să devină inventivi, să se adapteze din mers și să devină o interfață care să-l ajute pe copil să acceseze și să înțeleagă informația predată în mediul online. Acest fapt i-a pus într-o situație dificilă, având în vedere perspicacitatea celor mici legată de mediul online, faptul că simt că pot testa limitele și dețin o formă de control, fapt care amplifică și mai mult conflictul intergenerational.
E nevoie de o comunicare constantă profesor-părinte, pentru ca părintele să deprindă- pe cât posibi – tehnici eficiente de abordare a copilului în vederea facilitării procesului de învățare. Există o presiune enormă pe umerii părinților/bunicilor în procesul educațional de la începutul pandemiei, care va continuă câteva luni, tocmai de aceea au nevoie de un sprijin constant și ajutor.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții față de copiii lor, având că efect tulburările de alimentație?
Frecvent, părinților le e greu să tolereze criza de opoziție a copiilor în acceptarea unei mese echilibrate sau să insiste în mod repetat și constant până când copilul colaborează și acceptă masa.
Mâncatul haotic, apostrofarile verbale legate de aspectul fizic, hiperprotectia din partea familiei sau, din contră, indiferența – o relație tensionată mama-fiica, impunerea de către familie a unor standarde nerealiste ale succesului și lipsa unui mediu ambiant plăcut, plin de afecțiune, comunicare deschisă și validare sunt factori care predispun deseori la apariția tulburărilor de alimentație.
În contextul pandemiei, teama de contaminare, sedentarismul, respectarea regulilor de igienă strictă au dus la apariția unor comportamente alimentare particulare sau chiar la decompensarea unor tulburări alimentare preexistente.
Cum s-au schimbat obiceiurile alimentare ale copiilor în această perioadă? Care sunt schimbările periculoase?
Alimentația a fost puternic influențată în această perioadă deoarece mesele diversificate au fost acceptate cu dificultate, copiii preferând 3-4 alimente și refuzând în cele mai multe cazuri dietele bogate în proteine sau nutrienții de bază.
Părinții s-au aflat de cele mai multe ori în situația în care au negociat îndelung cu copiii o masă sănătoasă și promiteau că după masă vor primi alimente cu un conținut bogat caloric sau lipidic, care activează rapid circuitele de recompensă și îmbunătățesc starea de bine a copilului. Părinții trebuie să dea dovadă de multă flexibilitate și să aibă o toleranță crescută la refuzul copilului, dar alimentele generatoare de plăcere în cantități reduse și oferite în momente cheie sunt o alternativă de preferat în perioada de criză – aplicarea metodei pe durata scurtă neimplicand un risc în a dezvoltă comportamente alimentare particulare.
Practic, în această perioadă este esențială psihoeducatia –părinții au nevoie de informații necesare care să îi ajute să-i implice pe copii în activități distractive, diversificate și care să le capteze atenția. Mai mult ca oricând, e un moment oportun ca părinții să înțeleagă că nu e vină copilului că nu are dopamină în creier, să nu-l certe că e agitat/furios/plictisit și să se străduiască să găsească cât mai multe activități plăcute în care să-l implice și să-i stimuleze circuitele recompensei pentru a-l ajuta să-și îmbunătățească starea.
Revenirea la o formă de normalitate se va face în timp, cu multă răbdare, suport și înțelegere reciprocă și cu o evaluare constantă a lecțiilor pe care le-am învățat pe parcursul Pandemiei cu virusul SARS-COV-2.
Interviul a fost realizat în cadrul Nutriterra 2020, primul congres virtual de nutriție și siguranță alimentară în contextul Covid-19.
Efectele diabetului gestational pe termen lung pot sau nu sa apara. Sigur te intrebi daca diabetul gestational poate sa aiba efecte pe termen lung asupra sanatatii tale si asupra bebelusului, daca decizi sa mai ramai gravida in viitor? Raspunsul depinde de modul in care abordezi situatia in timpul sarcinii, de ceea ce faci legat de dieta si tratament privind aceasta afectiune si de indicatiile medicale.
Îmi afectează diabetul gestaţional sănătatea pe termen lung?
S-ar putea. Deşi majoritatea femeilor se recuperează complet după diabetul gestaţional, această afecţiune înseamnă un risc mai mare de a o dezvolta, din nou, într-o sarcină viitoare, şi de a avea diabet de tip 2 mai târziu în viaţă.
De obicei, diabetul gestaţional va dispărea, la scurt timp, după naşterea bebeluşului. Este posibil să faci un test de glucoză în primele zile de la naşterea bebeluşului pentru a verifica. Medicul tău îţi poate testa, de asemenea, nivelurile de zahăr din sânge, la şase până la opt săptămâni mai târziu, pentru a se asigura că nu mai ai diabet. Dacă rezultatele sunt normale şi te simţi bine, ţi se va verifica glicemia o dată la 1 sau 3 ani.
Uneori, diabetul gestaţional nu dispare după ce ai născut. Dacă acest lucru este valabil şi în cazul tău, vei fi diagnosticată cu diabet de tip 2. Acest lucru nu este întotdeauna un rezultat al diabetului gestaţional: Cercetările arată că unele femei, care au fost diagnosticate cu diabet gestational, au avut diabet de tip 2 înainte ca acestea să rămână însărcinate, dar nu erau conştiente de acest lucru.
Femeile care au suferit de diabet gestaţional sunt, de asemenea, la un risc mai mare de a dezvolta alte afecţiuni medicale în viitor, cum ar fi sindromul metabolic (sindromul rezistenţei la insulină). Sindromul metabolic reprezintă un grup de probleme de sănătate pe care o persoană le obţine, ceea ce creşte riscul de boli de inimă, incluzând hipertensiunea arterială, hiperglicemia şi obezitatea abdominală.
A avea diabet gestaţional înseamnă un risc mai ridicat de a dezvolta diabet în viitor?
Da. Până la jumătate din numărul femeilor care suferă de diabet gestaţional dezvoltă diabet de tip 2 mai târziu în viaţă. Este mai probabil să dezvolţi diabet dacă:
Ai avut niveluri ridicate de glucoză care au necesitat tratament cu medicamente
Ai fost supraponderală înainte de a rămâne gravidă, cu un IMC de peste 25.
Ai avut obezitate, cu un IMC de peste 30.
Vestea bună este că poţi urma câţiva paşi simpli pentru a-ţi reduce riscul.
Ce pot face pentru a minimiza riscul apariţiei diabetului în viitor?
Poţi să reduci riscul de apariţie a diabetului dacă:
Menţii un IMC într-un inverval sănătos (mai puţin de 25, dacă este posibil). Este mai probabil să dezvolţi diabet zaharat dacă eşti supraponderală. Dacă ai obezitate (ceea ce înseamnă un IMC de 30 sau mai mare), riscul tău este chiar mai mare.
Adopţi o dietă sănătoasă şi echilibrată
Faci sport regulat
Nu fumezi
Alăptezi bebeluşul. Alăptarea bebelusului pare să reducă riscul de apariţie a diabetului de tip 2 în cei doi ani de la naşterea bebeluşului. Cu cât alăptezi mai mult, cu atât riscul este mai scăzut.
Vizitezi medicul pentru verificări regulate.
A te alimenta corespunzător, atunci când ai un nou-născut, poate fi o provocare, mai ales dacă te simţi obosită sau copleşită. Dar încearcă pe cât posibil să eviţi alimentele şi băuturile care conţin zahăr adăugat şi care îţi ridică rapid nivelul de zahăr din sânge, cum ar fi sucurile şi produsele de patiserie.
Alimentele zaharoase îţi pot da o explozie rapidă de energie, dar te pot lăsa “stoarsă” de energie pe termen lung. Continuând să urmezi o dietă sănătoasă şi echilibrată – care include fructe şi legume, fasole şi linte, cereale integrale, şi proteine slabe – te ajută să-ţi controlezi nivelurile de zahăr din sânge şi îţi oferă mai multă energie pentru a-l îngriji pe cel mic.
Nu este nevoie să fii la fel de strictă cu dieta ta ca şi pe timpul sarcinii, dar încearcă să-ţi planifici mesele în jurul ideii de a-ţi menţine glicemia constantă. Este important să faci exerciţii fizice regulate. Un program de 30 de minute de exerciţii moderate, de cel puţin 5 ori pe săptămână. Încearcă jogging-ul, înotul sau chiar mersul alert, în jurul parcului, cu bebeluşul în cărucior.
Ce pot face pentru a minimiza riscurile pentru bebeluşul meu?
Din păcate, bebeluşii femeilor care suferă de diabet gestaţional au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta diabet mai târziu în viaţă. De asemenea, este mai probabil să devină supraponderali sau obezi în copilărie. Dar poţi face multe pentru a reduce riscul bebeluşului tău, cum ar fi:
Să alăptezi bebeluşul.
Laptele matern poate ajuta la echilibrarea zahărului din sângele nou-născutului. De asemenea, acesta oferă amestecul perfect de substanţe nutritive, anticorpi, şi grăsimi care menţin bebeluşul sănătos şi în ritmul potrivit de creştere. Bebeluşii care sunt alăptaţi au un risc mai scăzut de apariţie a diabetului, în cursul vieţii, şi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi pe măsură ce cresc.
Păstrează greutatea bebeluşului într-un interval sănătos.
Diabetul este cel mai frecvent întâlnit la copiii supraponderali sau la cei obezi. Odată ce bebeluşul tău mănâncă alimente solide, fă tot posibilul pentru a-i oferi o dietă echilibrată şi sănătoasă.
Mergi la toate vizitele medicale pentru sănătatea bebeluşului
Acest lucru îi permite medicului să supravegheze modul în care creşte şi să testeze nivelul de zahăr din sânge, dacă este necesar.
Cum afectează diabetul gestaţional sarcinile viitoare?
Odată ce ai avut diabet gestaţional, este mai probabil să-l dezvolţi şi în sarcinile viitoare. Între 30% şi 60% dintre femeile cu diabet gestaţional îl vor dezvolta din nou. Urmarea sfaturilor pentru reducerea la minimum a riscului de diabet zaharat, de asemenea, reduce riscul de a dezvolta diabet gestaţional – un alt imbold pentru tine.
Din momentul în care eşti din nou însărcinată, medicul îţi poate sugera monitorizarea regulată a zahărului din sânge, pe parcursul sarcinii, pentru a te asigura că nu devine prea mare. De asemenea, medicul poate să îţi monitorizeze diabetul gestaţional mai devreme decât de obicei.
Dacă testul tău este negativ, probabil că vei face un alt test pentru diabet gestational, înainte de sfârşitul sarcinii, de obicei când eşti gravidă în 28 de săptămâni. Dacă dezvolţi din nou diabet gestaţional, vei ştii mai devreme şi poţi începe să îl gestionezi cât mai repede.
Citeste si despre Dieta in caz de diabet gestational
Efectele diabetului gestational pe termen lung pot sau nu sa apara. Sigur te intrebi daca diabetul gestational poate sa aiba efecte pe termen lung asupra sanatatii tale si asupra bebelusului, daca decizi sa mai ramai gravida in viitor? Raspunsul depinde de modul in care abordezi situatia in timpul sarcinii, de ceea ce faci legat de dieta si tratament privind aceasta afectiune si de indicatiile medicale.
Îmi afectează diabetul gestaţional sănătatea pe termen lung?
S-ar putea. Deşi majoritatea femeilor se recuperează complet după diabetul gestaţional, această afecţiune înseamnă un risc mai mare de a o dezvolta, din nou, într-o sarcină viitoare, şi de a avea diabet de tip 2 mai târziu în viaţă.
De obicei, diabetul gestaţional va dispărea, la scurt timp, după naşterea bebeluşului. Este posibil să faci un test de glucoză în primele zile de la naşterea bebeluşului pentru a verifica. Medicul tău îţi poate testa, de asemenea, nivelurile de zahăr din sânge, la şase până la opt săptămâni mai târziu, pentru a se asigura că nu mai ai diabet. Dacă rezultatele sunt normale şi te simţi bine, ţi se va verifica glicemia o dată la 1 sau 3 ani.
Uneori, diabetul gestaţional nu dispare după ce ai născut. Dacă acest lucru este valabil şi în cazul tău, vei fi diagnosticată cu diabet de tip 2. Acest lucru nu este întotdeauna un rezultat al diabetului gestaţional: Cercetările arată că unele femei, care au fost diagnosticate cu diabet gestational, au avut diabet de tip 2 înainte ca acestea să rămână însărcinate, dar nu erau conştiente de acest lucru.
Femeile care au suferit de diabet gestaţional sunt, de asemenea, la un risc mai mare de a dezvolta alte afecţiuni medicale în viitor, cum ar fi sindromul metabolic (sindromul rezistenţei la insulină). Sindromul metabolic reprezintă un grup de probleme de sănătate pe care o persoană le obţine, ceea ce creşte riscul de boli de inimă, incluzând hipertensiunea arterială, hiperglicemia şi obezitatea abdominală.
A avea diabet gestaţional înseamnă un risc mai ridicat de a dezvolta diabet în viitor?
Da. Până la jumătate din numărul femeilor care suferă de diabet gestaţional dezvoltă diabet de tip 2 mai târziu în viaţă. Este mai probabil să dezvolţi diabet dacă:
Ai avut niveluri ridicate de glucoză care au necesitat tratament cu medicamente
Ai fost supraponderală înainte de a rămâne gravidă, cu un IMC de peste 25.
Ai avut obezitate, cu un IMC de peste 30.
Vestea bună este că poţi urma câţiva paşi simpli pentru a-ţi reduce riscul.
Ce pot face pentru a minimiza riscul apariţiei diabetului în viitor?
Poţi să reduci riscul de apariţie a diabetului dacă:
Menţii un IMC într-un inverval sănătos (mai puţin de 25, dacă este posibil). Este mai probabil să dezvolţi diabet zaharat dacă eşti supraponderală. Dacă ai obezitate (ceea ce înseamnă un IMC de 30 sau mai mare), riscul tău este chiar mai mare.
Adopţi o dietă sănătoasă şi echilibrată
Faci sport regulat
Nu fumezi
Alăptezi bebeluşul. Alăptarea bebelusului pare să reducă riscul de apariţie a diabetului de tip 2 în cei doi ani de la naşterea bebeluşului. Cu cât alăptezi mai mult, cu atât riscul este mai scăzut.
Vizitezi medicul pentru verificări regulate.
A te alimenta corespunzător, atunci când ai un nou-născut, poate fi o provocare, mai ales dacă te simţi obosită sau copleşită. Dar încearcă pe cât posibil să eviţi alimentele şi băuturile care conţin zahăr adăugat şi care îţi ridică rapid nivelul de zahăr din sânge, cum ar fi sucurile şi produsele de patiserie.
Alimentele zaharoase îţi pot da o explozie rapidă de energie, dar te pot lăsa “stoarsă” de energie pe termen lung. Continuând să urmezi o dietă sănătoasă şi echilibrată – care include fructe şi legume, fasole şi linte, cereale integrale, şi proteine slabe – te ajută să-ţi controlezi nivelurile de zahăr din sânge şi îţi oferă mai multă energie pentru a-l îngriji pe cel mic.
Nu este nevoie să fii la fel de strictă cu dieta ta ca şi pe timpul sarcinii, dar încearcă să-ţi planifici mesele în jurul ideii de a-ţi menţine glicemia constantă. Este important să faci exerciţii fizice regulate. Un program de 30 de minute de exerciţii moderate, de cel puţin 5 ori pe săptămână. Încearcă jogging-ul, înotul sau chiar mersul alert, în jurul parcului, cu bebeluşul în cărucior.
Ce pot face pentru a minimiza riscurile pentru bebeluşul meu?
Din păcate, bebeluşii femeilor care suferă de diabet gestaţional au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta diabet mai târziu în viaţă. De asemenea, este mai probabil să devină supraponderali sau obezi în copilărie. Dar poţi face multe pentru a reduce riscul bebeluşului tău, cum ar fi:
Să alăptezi bebeluşul.
Laptele matern poate ajuta la echilibrarea zahărului din sângele nou-născutului. De asemenea, acesta oferă amestecul perfect de substanţe nutritive, anticorpi, şi grăsimi care menţin bebeluşul sănătos şi în ritmul potrivit de creştere. Bebeluşii care sunt alăptaţi au un risc mai scăzut de apariţie a diabetului, în cursul vieţii, şi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi pe măsură ce cresc.
Păstrează greutatea bebeluşului într-un interval sănătos.
Diabetul este cel mai frecvent întâlnit la copiii supraponderali sau la cei obezi. Odată ce bebeluşul tău mănâncă alimente solide, fă tot posibilul pentru a-i oferi o dietă echilibrată şi sănătoasă.
Mergi la toate vizitele medicale pentru sănătatea bebeluşului
Acest lucru îi permite medicului să supravegheze modul în care creşte şi să testeze nivelul de zahăr din sânge, dacă este necesar.
Cum afectează diabetul gestaţional sarcinile viitoare?
Odată ce ai avut diabet gestaţional, este mai probabil să-l dezvolţi şi în sarcinile viitoare. Între 30% şi 60% dintre femeile cu diabet gestaţional îl vor dezvolta din nou. Urmarea sfaturilor pentru reducerea la minimum a riscului de diabet zaharat, de asemenea, reduce riscul de a dezvolta diabet gestaţional – un alt imbold pentru tine.
Din momentul în care eşti din nou însărcinată, medicul îţi poate sugera monitorizarea regulată a zahărului din sânge, pe parcursul sarcinii, pentru a te asigura că nu devine prea mare. De asemenea, medicul poate să îţi monitorizeze diabetul gestaţional mai devreme decât de obicei.
Dacă testul tău este negativ, probabil că vei face un alt test pentru diabet gestational, înainte de sfârşitul sarcinii, de obicei când eşti gravidă în 28 de săptămâni. Dacă dezvolţi din nou diabet gestaţional, vei ştii mai devreme şi poţi începe să îl gestionezi cât mai repede.
Citeste si despre Dieta in caz de diabet gestational