Copilul a avut peste 4 kg la naștere.
Cititoarea noastră Andreea ne-a trimis o poveste de naștere cu forcepsul în UK, o experiență grea, dar care s-a încheiat cu bine. Redăm mai jos povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de mămică:
”Povestea mea începe într-o dimineață de 23 Decembrie, în UK, când aveam 40 de săptămâni și o zi de sarcină, și tot așteptam să vină puiul pe lume. Dimineața,…
Ce ajută la recuperarea autismului? în primul rând un părinte implicat 100%
Ce ajută la recuperarea autismului. Spuneam în episoadele anterioare că David n-a făcut terapie ABA decât vreo 7 luni de zile, atunci când era foarte mic. Am expus și motivele pentru care am renunțat, dar în timpul care s-a scurs de atunci și până în prezent, viața lui David s-a schimbat în bine, pentru că am ales alte căi de a-l…
Perioada de după cezariană poate fi complicată sau nu, în funcție de fiecare organism. Cereți tot timpul ajutor și sprijin emoțional dacă simțiți nevoia.
Recuperarea după cezariană. Cezariana reprezintă în extragerea fătului printr-o tăietură (incizie) făcută la nivelul abdomenului şi alta la nivelul uterului. Este o operație extrem de importantă care trebuie făcută doar în anumite situații speciale. Medicul este singurul în măsură să decidă acest lucru! Refacerea după cezariană este un proces complex, care poate dura peste 8 săptămâni. Iată un ghid complet care să te ajute să treci cu bine peste această etapă și să te bucuri de copilul tău.
Toată operaţia durează aproximativ o oră, după care vei fi dusă în sala de recuperare postoperatorie, unde vei fi ţinută sub observaţie. Ţi se vor verifica periodic pulsul, tensiunea arterială şi fermitatea uterului. De asemenea, ţi se vor administra medicamente care să te relaxeze şi să-ţi aline durerea. Vei alăpta din prima zi și ușor-ușor, corpul tău se va reface. Cere ajutorul medicului ori de câte ori simți că ceva nu este în regulă!
Recuperarea după cezariană: primele 24 de ore
• După intervenţie vei sta în salonul de reanimare, unde vei fi supravegheată îndeaproape de medici şi asistente. Pe măsură ce se risipeşte efectul anesteziei, vei simţi cu siguranţă durerea de la locul inciziei. Dar nu intra în panică, fiindcă există foarte multe medicamente care – administrate intravenos sau intramuscular – îţi pot fi de folos.
Dacă te-ai numărat printre norocoasele cu anestezie epidurală, vei putea beneficia de două ori de cateterul care ţi-a fost montat: atât pentru substanţele anestezice care ţi-au fost administrate în timpul operaţiei, cât şi pentru medicamentele care îţi vor fi injectate, în primele 24 de ore, tocmai pentru a-ţi alina durerea. De asemenea, o pungă de gheaţă direct pe incizie îţi va fi şi ea de mare ajutor.
• Vei constata că efortul de a tuşi, a strănuta sau chiar de a râde este foarte dureros în primele ore de la operaţie, iar pornirea de a-ţi acoperi „tăietura” cu palmele sau cu o pernă este instinctivă.
• Sonda urinară montată la începutul operaţiei, pentru monitorizarea cantităţii de urină eliminată, îţi creşte disconfortul. La 24 de ore de la operaţie vei scăpa de ea, lucru valabil şi pentru perfuzia intravenoasă.
• Chiar dacă ţi se pare un chin să te mişti de pe o parte pe alta, medicul te va îndemna să te dai jos din pat cât mai repede şi să te „plimbi” cât mai mult. Durerea se va reduce progresiv, iar avantajele mobilizării precoce sunt nepreţuite: vindecarea este mai rapidă, se previne tromboflebita – o complicaţie de temut în această perioadă, iar tranzitul intestinal se va relua şi el mai rapid. Astfel, în 3-5 zile, vei putea pleca acasă împreună cu bebeluşul tău.
• Ca fiecare femeie care tocmai a născut, vei avea scurgeri vaginale numite „lohii” (provin din locul în care placenta a fost ataşată de peretele uterin). Până în ziua a patra, a cincea după naştere, aspectul lor va fi roşu (sanghinolent), apoi până în ziua a 15-a vor fi seroase (se decolorează), iar până pe la patru săptămâni vor deveni albe (sau alb-gălbui). Trebuie să păstrezi o igienă locală corectă şi să le urmăreşti aspectul. Dacă îşi modifică culoarea sau mirosul, te vei adresa medicului – s-ar putea să fi făcut endometrită!
• Tranzitul intestinal se va relua mai greu, din cauza intervenţiei chirurgicale şi a anesteziei. De aceea, pentru prevenirea constipaţiei (şi a tromboflebitei pelvine, complicaţie frecventă la lăuzele care nu se mişcă), trebuie să te dai jos din pat cât mai repede şi să te plimbi cât mai mult. Va fi greu prima oară, dar cu cât te mişti mai repede, cu atât mai rapidă va fi vindecarea.
Alături de mobilizarea precoce, importantă este şi realimentarea treptată. În prima zi după operaţie vei avea voie să bei numai lichide. A doua zi ţi se vor permite carne, ouă, brânză – însă câte puţin, pentru a preveni balonarea.
Recuperare după cezariană: după ce ai ajuns acasă
Ai grijă de refacerea uterului!
Uterul „gravid” la termen cântăreşte cam 1.000 de grame, fără bebeluş, placentă sau lichid amniotic. El revine la greutatea dinaintea naşterii (100 grame) cam în 5-6 săptămâni. Începe să se contracte imediat după naştere şi continuă să se contracte pe toată perioada de involuţie, ceea ce produce dureri mai ales femeilor care au mai născut şi care alăptează.
Stimularea sfârcurilor în timpul suptului duce la secreţia unui hormon numit oxitocină (care, pe lângă eliminarea laptelui, determină şi contracţia uterină).
Şi este foarte important ca uterul să se contracte eficient, pentru a se opri sângerarea de la locul de inserţie placentară.
Urmărește atent cicatricea
Durerea de la „locul faptei” se va ameliora progresiv şi ar trebui să dispară cam în 2-3 săptămâni. Trebuie să urmezi cu stricteţe sfaturile medicului legate de îngrijirea locală. Tot medicul îţi va spune când vei avea voie să faci baie în cadă şi cum să-ţi protejezi incizia când faci duş.
Firele folosite pentru sutură sunt de obicei resorbabile. Dacă s-a folosit un alt fel de fire, aceste vor fi scoase cam la 5 zile după operaţie. În cazul în care durerea persistă mai mult de 3 săptămâni şi se accentuează sau dacă zona din jurul inciziei se înroşeşte, se umflă şi supurează, înseamnă că a apărut infecţia şi trebuie să mergi la medic.
Pentru o recuperare eficientă după cezariană, păstrează legătura cu medicul tău!
Alăptează din prima zi!
Contrar părerii unora dintre mămici, operaţia cezariană nu împiedică şi nici nu reduce secreţia lactată. Bebeluşul îţi va fi pus la sân la 3-4 ore de la operaţie sau a doua zi – în funcţie de „politica” maternităţii la care ai născut. În primele 3 zile, sânii tăi secretă un lichid gălbui numit colostru, foarte bogat în factori nutritivi şi protectivi pentru bebeluşul tău. După 3-4 zile începe secreţia lactată propriu-zisă – volumul creşte semnificativ, iar proprietăţile laptelui „se mulează” perfect pe nevoile micuţului tău.
Pentru a preveni „furia laptelui” (sâni umflaţi şi dureroşi, temperatură în jur de 38 grade Celsius), care poate apărea în primele zile de alăptat, trebuie să-ţi alăptezi puiul în mod regulat şi să-ţi goleşti ambii sâni la fiecare supt.
Remediul în această situaţie este alăptatul cât mai frecvent sau golirea manuală a sânilor şi aplicarea de pungi cu gheaţă pentru a scădea disconfortul.
O altă complicaţie care poate apărea este mastita manifestată printr-o zonă roşie, dură, dureroasă la nivelul sânului, acompaniată de febră şi frisoane. Dacă ai aceste simptome, trebuie să mergi de urgenţă la medic.
Pentru a preveni complicaţiile infecţioase, este esenţială o igienă cât mai corectă a sânilor, adică spălarea cu apă şi săpun înainte şi după fiecare alăptat. Cere-i medicului să-ţi prescrie un unguent special dacă ai „răni” la nivelul sfârcurilor.
Cum combați constipația
Din cauza anesteziei şi a operaţiei la care ai fost supusă, activitatea intestinală este temporar încetinită. De aceea, în primele 24 de ore de la intervenţie este bine să bei numai lichide fără zahăr. A doua zi este recomandată tot o dietă uşoară, lichidă, compusă din compoturi sau iaurturi. Din a treia zi vei putea mânca aproape normal, încercând să eviţi alimentele care te balonează sau te constipă. Şi nu uita să mănânci echilibrat – proteine, fibre şi multe lichide.
Ca după orice operaţie abdominală, în primele 2-3 zile vei avea dureri provocate de gaze. Mişcarea te va ajuta foarte mult în acest sens, grăbind reluarea tranzitului şi eliminarea gazelor. Dacă nu ai reuşit să ai scaun după câteva zile, încearcă nişte supozitoare cu glicerină.
Păstrează legătura cu medicul
Mergi regulat la control!
Având în vedere că externarea se face atât de repede – a treia zi de la operaţie – trebuie să fii supravegheată foarte corect în ambulatoriu (tocmai pentru evitarea complicaţiilor). De aceea, chiar dacă ţi-e greu, trebuie să mergi la control la două săptămâni după operaţie (dacă totul a decurs normal şi nu a apărut nici o complicaţie), apoi la şase săptămâni, când se termină lăuzia. Bineînţeles că în această perioadă poţi să te adresezi medicului tău ori de câte ori ceva nu este în regulă.
Supraveghează cicatricea
Cicatricea abdominală se vindecă destul de repede – în 2-3 săptămâni. Cicatricea uterină este însă mai „importantă”, deoarece nu se vede şi de aceea trebuie protejată şi supravegheată până la 6 săptămâni. În mod normal, la controlul de 6 săptămâni, cicatricea uterină este şi ea consolidată, şi vor dispărea şi mâncărimile, şi durerea uşoară care s-ar putea să te supere în aceste săptămâni.
Semnele infecției urinare
Este posibil ca în primele zile să ai un disconfort la urinat, din cauza faptului că ai avut sondă urinară. Dacă însă te ustură sau te doare când urinezi, simţi nevoia de a merge des la toaletă (fără să elimini o cantitate mare de urină) sau ai o urină închisă la culoare ori urât mirositoare, trebuie să-ţi anunţi imediat medicul, probabil ai făcut o infecţie urinară.
6 sfaturi pentru o recuperare rapidă
• Odihneşte-te cât mai mult! Profită şi dormi când doarme bebeluşul tău.
• Roagă-ţi partenerul, mama sau mătuşa să se ocupe ei de treburile casnice în primele săptămâni. Tu ai grijă doar de tine şi de copil.
• Nu ridica nimic mai greu decât bebeluşul tău în primele 6 săptămâni.
• Nu uita să ai o dietă echilibrată. Nu ocoli alimentele bogate în fier (carne roşie, legume etc.) şi bea multe lichide, mai ales dacă alăptezi.
• Urmează cu stricteţe sfaturile medicului şi sună-l ori de câte ori ţi se pare că ceva nu este în regulă.
• Încearcă să te relaxezi şi nu te lăsa copleşită de noile responsabilităţi. Cu timpul ţi se va părea totul mult mai uşor. Ai doar puţină răbdare!
Alăptarea nu ţine loc de contraceptiv!
Alăptarea nu „previne” o nouă sarcină. Dacă nu te protejezi, ai toate şansele să-i mai faci un frăţior sau o surioară!
Şi cum nu este de dorit să rămâi însărcinată atât de repede (cu atât mai mult cu cât ai născut prin cezariană), medicul tău îţi va recomanda în perioada alăptării contraceptive orale pe bază de progesteron. După ce îţi vei înţărca odorul şi-ţi va veni menstruaţia, vei avea nevoie de alte contraceptive, după sfatul medicului.
Există cursuri Lamaze care să te pregătească pentru o naștere naturală. Pe de altă parte, când vine vorba despre cezariană știm, în mare, că recuperarea este de durată și dureroasă. Și eu am trecut cursurile Lamaze, dar împrejurările au fost potrivnice și am născut primul copil prin operație. La a doua sarcină niciun medic nu s-a aventurat să mă ajute într-o naștere naturală. Așadar, am două cezariene la activ. Cum a fost pentru mine recuperarea după operația de cezariană, ce am învățat din prima experiență și mi-a ajutat la a doua și alte informații care ar putea să vă intereseze, găsiți în acest articol.
Sunt un om fără probleme de sănătate, deci am interacționat puțin spre deloc cu mediul medical din spitale. În afară de o operație de polipi, făcută cu anestezie locală, după care în aceeași seară m-am întors acasă, corpul meu nu a cunoscut bisturiul. Dar în toate există o ”prima dată”. Pentru mine, cezariana a fost și prima operație cu adevărat serioasă din viață. Dacă la nașterea naturală durerile sunt în timpul acestui proces, în cazul cezarienei tot greul începe după.
În timpul operației
Rahianestezia efectuată pentru operația propriu-zisă este suficient de puternică pentru a nu simți dureri nici în momentul introducerii cateterului pentru acumularea urinei în pungă, nici în timpul extragerii bebelușului, a inciziei sau a suturii. Ar fi o minciună totuși să spun că amorțirea e totală. Manevrele se simt, dar nu dor. Cea de a doua operație mi s-a părut că a trecut mai ușor pentru că, pe deoparte, știam pașii, pe de alta pentru că am avut un medic anestezist care îmi spunea ce urmează să se întâmpe. Această comunicare m-a făcut să mă simt mai liniștită și mai sigură că totul e bine.
Recuperarea după operația de cezariană – în terapie intensivă
Pe timpul internării, primești anestezie prin cateterul fixat în coloană, care rezolvă partea cu durerile. Totuși, trebuie să spun că nu are efect atât de bun atunci când, în orele cât stai la terapie intensivă, ți se efectuează acel ”masaj” în zona uterului menit să pornească eliminarea lohiilor. Deoarece se pune presiune direct pe rană, durerile pot fi destul de mari, iar pentru mine au fost, la ambele cezariene, la limita suportabilului. La a doua naștere, lângă mine era o mamă care avea contraindicație pentru asemenea manevră. Ar fi poate cazul să vorbiți cu medicul despre acest aspect, pentru a afla mai exact când se recomandă să se evite acest masaj și care sunt riscurile dacă nu este efectuat.
În restul timpului, cât stați în terapie intensivă, pe rană este pusă o pungă cu gheață, pentru a reduce inflamația locală. Tot în terapie intensivă am primit permisiunea de a bea primele înghițituri de apă, căci înainte de operație mi-a fost interzis să beau sau să mănânc cu cel puțin opt ore înainte. Odată pe oră, o asistentă se apropia de aparatele la care eram concetată și nota niște parametri (pulsul și tensiunea, presupun). De asemenea, deoarece mare parte din hidratare avea loc intravenos, punga cu urină era înlocuită periodic. În câteva ore a început să dispară efectul rahianesteziei, ușor-ușor am început să mișc picioarele.
După 10 – 12 ore de monitorizare în terapie intensivă am primit undă verde pentru a merge în rezervă și deci a mă reuni cu bebelușul (cât timp am stat în terapie inetnsivă bebelușul a fost adus o dată la trei ore pentru alăptare).
Deplasarea presupune un hop, să te muți de pe pat în scaunul cu rotile și apoi să te urci în patul din rezervă. Pentru aceasta, vei fi ajutată de asitente, dar este foarte important să îți fi recăpătat mobilitatea picioarelor, căci pe mușchii lor te vei baza mai mult decât pe cei abdominali, proaspăt secționați.
Prima noapte după operația de cezariană
Pentru mine, a fost cea mai grea cu ambii copii, pentru că în cursul a 24 de ore se schimbă foarte multe emoții, sunt multe ore consecutive de nesomn și sunt primele momente de adaptare din foarte multe puncte de vedere. Pe deoparte inițierea alăptării. Pe de altă parte obișnuirea cu mișcările propriului corp. Sunt grupe de mușchi care nu pot fi solicitate deci ai nevoie de ceva inventivitate pentru a putea face până și cele mai mici mișcări. De asemenea, în prima noapte am simțit bufeuri puternice. Este posibil să fie o reacție la medicamente sau la schimbările hormonale, dar în cazul meu acesta a fost un dicomfort suplimentar. Tot din prima noapte am primit un ceainic mare plin cu ceai care să stimuleze alăptarea, poate și el a contribuit la bufeuri.
Primele zile după operația de cezariană
A doua zi încep micile evenimente. Primul este scoaterea cateterului pentru urină, după care primești undă verde la mișcat prin rezervă. Cu cât mai repede începi să mergi cu atât mai repede îți vei reveni. Pentru mine, după niciuna dintre nașteri nu mi-a fost dificil să încep să mă deplasez, însă scoaterea cateterului mi-a provocat jenă și usturime în timpul urinării după prima naștere, acestea au durat aproximativ două zile. Alt eveniment al zilei este prima gustare. Mâncare ușoară care să încurajeze lucrul intestinelor.
Încă un moment crucial este scoaterea pansamentului de pe cicatrice. Ca orice plasture lipit pe piele, nu este foarte plăcut la desprindere, dar partea bună este că apoi aveți voie să faceți duș, cu condiția să tamponați bine zona inciziei, pentru a o usca, după ce ieșiți. Rana este tratată cu betadină și asistentele o verifică periodic. De asemenea, veți fi întrebate despre lohii, prezența și cantitatea lor.
Conform protocolului, nu puteți fi externată până nu aveți un prim scaun, pentru a ușuta procesul, veți primi supozitoare cu glicerină. Ajută, dar am avut nevoie de ele și acasă în prima sptămână, căci problema costipației postoperatorii este una care m-a sâcâit după ambele nașteri. Durerea din zona burții, dar și lipsa efortului fizic nu ajută prea mut persitaltismul. Cu răbdare și o alimentație ușoară și bogată în fibre și acest aspect se reglează în câteva zile.
Durerile de burtă după cezariană – primele zile
Atât după prima naștere, cât și după a doua, cateterul prin care primeam anestezic a ieșit singur din coloană mai repede decât era planificat să fie scos, din acel moment, am primit analgezice prin perfuzie. Acestea își fac efectul, dar durează un pic mai mult până intră in sistem.
Pentru că am născut în două spitale diferite, m-am confruntat și cu mici diferențe de protocol. La prima naștere medicația era adiministrată la un număr fix de ore, fără să fie nevoie să anunț. În al doilea caz, primeam medicamente împotriva durerii doar dacă solicitam, însă nimeni nu îmi spusese că ar trebui să anunț eu când începe să doară. Această diferență m-a făcut să sufăr de durere la început, convinsă că asistenta trebuie să apară din moment în moment cu soliția salvatoare. De aceea vă sfătuiesc să aflați dacă un cadru medical vine singur să vă dea analgezice sau trebuie să o chemați voi, ca să nu pățiți ca mine.
Cu o zi înainte de externare, când copilul meu făcuse icter neonatal și stătea la lampa cu ultraviolete, pentru a reduce bilirubina crescută, am avut proasta idee să încerc să urmăresc o comedie. Să îmi mai ridic moralul, mi-am zis. Am rezistat până la prima glumă bună, când mi-am dat seama cât de tare poate să doară incizia când râzi.
Totuși sunt conștientă că durerile ar fi fost infinit mai mari fără medicație, dar și fără patul special din rezervă care se ridica și se cobora de la mijloc și îmi ținea loc de mișcările pe care altfel trebuia să le fac cu mușchii abdomiali nu tocmai în deplină funcțiune. Avantajul unui asemenea pat am putut să îl înțeleg abia când am revenit acasă unde a trebuit să inventez diverse mișcări care să mă ajute să urc și să cobor din pat sau să mă ridic în șezut.
Recuperarea după operația de cezariană – acasă
La externare, atât copilul cât și mama primesc un dosar cu rezultate analize, fișă de externare și recomandări. După cezariană, în lista de recomandări se va găsi neapărat un analgezic. În primul caz am primit ketoprofen, în al doilea ibuprofen, administrate doar la durere. Sunt eficiente și nu am avut nevoie de mai mult de două capsule pe zi, după care doza a scăzut. Practic, după câteva zile nu am mai luat analgezice.
Vă recomand să nu vă bazați doar pe medicamente, ci să aveți grijă și cat efort faceți. După a doua naștere, la a cincea zi de la externare, m-am considerat vitează și am ieșit afară într-o plimbare la pas susținut până la magazinul din apropiere. După zece minute de mers pe jos, corpul m-a obligat să reduc considerabil viteza, încât m-am întors acasă în ritm de broască țestoasă, deși ieșisem la pas de gazelă.
Seromul după operația de cezariană
Ceea ce mi-a dat însă cele mai mari bătăi de cap în primele zile de stat acasă după prima naștere a fost supurarea rănii. Înițial m-am speriat că este vorba de o infecție a operației de cezariană, dar nu a fost așa. La trei zile după extenare am remarcat că marginile cusăturii se întăriseră, se umflaseră și din ele se scurgea un lichid transparent cu mici venule de sânge. Imediat ce am observat problema am mers la medicul care m-a operat. În cabinetul lui mi-am îmbogățit vocabularul cu un cuvânt nou – serom, adică acumulare de lichid într-un țesut, care poate aparea dupa o intervenție chirurgicală.
Este mai degrabă o excepție, decât o regulă și nu are o explicație anume. Se pare că e modul organismului de a reacționa la sutură, dar există și opinii că se întâlnește mai des la persoane cu exces de grăsime. Nu era cazul meu. Medicul mi-a tăiat firele din margini, care nu erau resorbabile și a lăsat rana să se curețe de la sine igiena locului rămânând neschimbată. Am primit și un curs de antibiotice pentru a preveni o eventuală infecție a locului. Așa am aflat că există și medicamente antibateriene care nu sunt interzise în alăptare. Rana a mai curs încă aproximativ zece zile, cantitatea de lichid s-a redus treptat apoi s-a oprit.
La a doua naștere problema nu s-a repetat. Din punctul de vedere a medicului care m-a operat a doua oară, o igienă mai riguroasă a locului operației, spălare bine cu săpun și apoi tamponare a rănii cu o fașă sterilă, apoi tratarea rănii cu betadină scade riscul de a face serom.
Pe de altă parte, este posibil să mă fi ferit de serom și panasamentul cicatrizant prescris după a doua naștere. Acesta are rolul de a ajuta prinderea frumoasă e rănii, dar și de a crea un strat protector, rezistent la apă, pe cicatrice. Dacă nu ați primit la externare în lista de recomandări un asemenea gel, merită să întrebați medicul. A doua rană a mea s-a prins mai frumos, mai repede (în trei luni) și nu a creat acea dungă groasă de piele întărită de-a lungul operației.
Cât durează refacerea după cezariană?
În cazul meu, mi-am revenit mai greu după a doua operație. La aceasta au contribuit doi factori în mod special, vârsta (pe primul copil l-am născut la 30 de ani, pe al doilea la 35 de ani) și faptul că o rană pe acelși loc se reface mai greu. Chiar și așa, după prima săptămână nu am mai avut dureri majore care să necesite medicamente și am putut să fac plimbări ușoare, după prima lună am reușit să ies cu copilul în port-bebe, fără să am nevoie de ajutor. Aceste date însă nu sunt niște reguli, fiecare persoană are ritmul propriu când vine vorba despre recuperarea după operația de cezariană și este crucial în această perioadă să vă ascultați corpul și nevoile lui.
Dacă ai găsit interesant acest articol despre cum este să naști prin cezariană, îți recomandăm și: