E nevoie de un sat întreg ca să crești un copil – iată un lucru asupra căruia putem cădea cu toții de acord. Dar, atunci când nu ai satul la dispoziție sau dacă vrei să-l lărgești, oare se poate spune: E nevoie de un raft întreg de cărți ca să crești un copil?
Chiar dacă nimic nu poate înlocui expertiza, sfaturile prietenelor sau sprijinul familiei, cărțile de parenting joacă un rol important. Ele deschid minți…
]]>
Familia perfectă: copiii se joacă liniștiți, mama pregătește cina iar tatăl vine de la serviciu și se implică imediat în jocul mezinilor. Recunoști imaginea? Da, este cea pe care o ilustrau cele mai multe dintre filmele de peste hotare și cu care au crescut multe generații de copii, ce la rândul lor au devenit părinți și au transmis această idee. Însă, în ultima perioadă, traiectoria familiei s-a schimbat destul de mult, tații fiind tot mai prezenți în activitățile copiilor și în cele de familie, lucru pe care l-au analizat îndeaproape cercetătorii din Statele Unite ale Americii, de la universitatea Brigham Young.
„Am aflat că tații zilelor noastre petrec mai mult timp cu copiii, le oferă mai multă grijă și dragoste decât o făceau înainte. Mulți tați se văd jucând un rol la fel de important pentru copiii lor, asemeni mamelor. În același timp, există și grupul de tați care se consideră cei ce trebuie să întrețină familia, să disciplineze copiii și nimic mai mult”, a spus specialistul în sociologie și co-fondatorul studiului, Kevin Shafer.
De asemenea, specialiștii au ajuns la concluzia că mulți bărbați depun eforturi mari de a menține un echilibru între normele masculine și disponibilitatea în ceea ce privește creșterea copiilor. Această tendință a apărut în urmă cu mulți ani, dar s-a accentuat în ultima perioadă, pe măsură ce idealul de “tată” a continuat să se schimbe.
“Normele actuale îi împing pe bărbați spre o implicare mai mare în familie și mai orientate către copii. Băieții sunt învățați să fie mai empatici și mai atenți la emoții, astfel încât să devină la rândul lor tați buni pentru ai lor copii. În viitor aceștia nu vor oferi numai suport financiar, ci vor reuși să fie mai prezenți atât fizic, cât și mental în creșterea celor mici”, a declarat un alt specialist implicat în studiu, Lee Essig.
Fără îndoială, pentru ca toate acestea să fie posibile este nevoie de jucării educative și super distractive, pe care le găsești în magazinul online bebeluc.ro . Produsele urmăresc principiile Montessori, sunt fabricate din materiale de cea mai bună calitate și se vor transforma într-o secundă în jucăriile favorite ale micuțului tău. În platforma online te așteaptă o paleta bogată de jocuri, printre care se numără animale adorabile, jucării alfabet, cu cifre, de rol, de construcție, forme și culori, fructe și legume, de logică și sortare, muzicale și științifice.
Ți-am stârnit interesul? Atunci hai să vezi ce te așteaptă pe bebeluc.ro!
Rolul tatălui în viața copilului este foarte important. Autoritatea paternă, modul particular de interacțiune dintre tată și fiul sau fiica sa, cultivarea independenței și simțului aventurii, toate acestea și multe altele sunt furnizate în familie în primul rând de către tată. Totuși, în vreme ce mama poate prelua aproape integral responsabilitățile paterne, atunci când este necesar, în cazul taților sunt anumite lucruri pe care nu le vor înțelege niciodată despre ce înseamnă să fii mamă:
1. Ce înseamnă să dai naștere unei vieți noi
În primul rând, nici un tată nu poate experimenta rolul biologic esențial al mamei. Ce înseamnă să porți în tine un prunc și să dai naștere, acestea sunt lucruri care le sunt complet inaccesibile taților, precum și întreaga pleiadă de emoții ce însoțește actul nașterii. Legătura particulară ce se naște între mamă și nou născut este, de asemenea, ceva greu, chiar imposibil de înțeles de către tată. Chiar dacă și tatăl se poate „îndrăgosti” automat de mica ființă care a venit pe lume, între mamă și copilul ei este o conexiune mult mai puternică, un atașament primar care nu are echivalent în lumea emoțională a bărbaților. După cum un tată nu poate experimenta nici senzațiile particulare ce însoțesc alăptatul, care este mult mai mult decât un simplu act de hrănire.
2. Cum este să ai o meserie dublă: profesionist și mamăDeși astăzi se bate din ce în ce mai multă monedă pe egalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește implicarea casnică, dar și cariera, în realitate rolurile tradiționale sunt menținute în foarte multe familii. De aceea, o femeie poate avea o carieră dublă: propria profesie și meseria cea mai grea, cea de mamă. Ce responsabilități are o mamă în îngrijirea și educarea copiilor, în coeziunea universului familial, în organizarea spațiului comun, cu toate zecile de detalii ale unei zile casnice, acestea sunt cunoștințe pe care un tată le înțelege numai la modul general, rațional. Inițiativa în gospodărie, distribuția de responsabilități, organizarea nenumăratelor evenimente, relația cu grădinița sau școala și câte alte sarcini nu revin aproape în exclusivitate mamei! Ea este, totodată, principalul păstrător al amintirilor familiale, organizatorul cel mai frecvent al timpului comun și, cu certitudine destul de mare, persoana de referință pentru majoritatea solicitărilor copiilor. Cum ar putea înțelege tatăl această vastitate de roluri, din care nu lipsește nici calitatea de bun profesionist la locul de muncă?
3. Cât de profundă este grija unei mameRareori, un soț împărtășește anxietățile și îngrijorarea mamei, când copiii sunt departe. Fie că părinții ies undeva împreună, fie că trimit copiii în vacanță, mama va fi cea care organizează supravegherea copiilor acasă și care dă principalele telefoane când cei mici sunt plecați. În mod nescris, îi revine mamei rolul de a găsi cele mai potrivite persoane pentru îngrijirea copilului, dar și de a căuta oportunități de petrecere a timpului liber pentru el. În multe, foarte multe cazuri, un soț poate fi perfect relaxat, uitând cu desăvârșire să sune bona sau educatorii, pentru a afla ce mai face copilul, în cazul în care nu este însărcinat de soție, în mod expres, cu această datorie.
4. Cum este să organizezi sute de detaliiCine organizează evenimentele în familia voastră? Vacanțele copiilor, concediile, evnimentele festive, petrecerile și, mai târziu, cununiile, nunta fiicei și alte asemenea ocazii? Desigur, tații nu sunt excluși, au și ei partea lor de responsabilitate, dar viziunea de ansamblu, nenumăratele detalii, listele infinite, de la invitați până la meniuri, locațiile și orele, nu intră toate în grija mamelor? Și nu au tot dreptul să fie frustrate, măcar puțin, când după zile de bătăi de cap, tăticii concluzionează: „A ieșit foarte bine, a fost chiar relaxant?”
5. Ce simte o mamă când copilul este bolnavAtunci când copilul este bolnav, o mamă nu are liniște până nu îl vede iar pe picioare. În majoritatea familiilor, mamele sunt cele care se ocupă de mersul la medic, procurarea rețetelor, administrarea tratamentelor, supravegherea și îngrijirea copilului pe perioada bolii. Tatăl are adesea un rol auxiliar, chiar dacă sunt și excepții în care el preia integral supravegherea copiillor și îngrijirea, de exemplu pe timpul nopții.
6. Cum este să renunți la visele taleMulte mame renunță la visele de carieră și la anumite pasiuni, pentru a se ocupa cum trebuie de copii. Fie că este vorba de o renunțare permanentă, fie temporară, astfel de sacrificiu este de la sine înțeles pentru mamă și mult mai puțin frecvent în cazul taților. Cel puțin astfel este viziunea generală, în care nimeni nu consideră că mama alegerea mamei de a rămâne acasă este meritorie, ci firească; iar faptul că mamele își îngroapă multe vise pentru totdeauna nu impresionează pe nimeni. Pentru tată este însă foarte greu de conceput o astfel de alegere.
Contribuția unică a tatălui
Totuși, tatăl poate fi persoana minunată care aduce bucurie, spontaneitate, joc și originalitate în viața copiilor. Chiar dacă sunt atâtea mame singure, o femeie nu poate fi cu adevărat și mamă și tată, nu poate suplini total absența partenerului. Poate că o acoperă, la nivel fizic, dar în viața copiilor fără tată rămâne totdeauna un gol, o nevoie neîmplinită. În familiile monoparentale, adesea unul din copii, cel mai mare, este nevoit să ia locul tatălui; dificultățile cu care se confruntă o astfel de familie sunt mai mari, de la sărăcie până la probleme comportamentale ale copiilor. În plus, tatăl acoperă câteva nevoi emoționale pe care o mamă, oricât s-ar strădui, nu le va putea asigura complet. Astfel, sentimentul de protecție și siguranță familială este, în primul rând, furnizat de prezența tatălui (cu excepția acelor cazuri când tatăl are comportamente problematice). Chiar după nașterea unui copil, rolul de protector al tatălui se amplifică mult, el fiind un fel de părinte, atât pentru nou-născut cât și pentru mamă.
Capacitatea protectivă a tatălui include atât siguranța fizică, cât și dezvoltarea unei autorități familiale sănătoase și asigurarea bunăstării financiare. Tații sunt, de asemenea, autoritatea care validează, certifică valoarea copiilor. Pentru mamă, copilul este, de regulă, cel mai bun. Validarea paternă este diferită; dacă un copil nu are binecuvântarea tatălui, s-ar putea să-și petreacă întreaga viață căutând-o, în mod conștinent sau inconștient. Tații sunt principalii responsabili pentru pregătirea pentru viață a fiilor, pentru afirmarea masculinității acestora. Pentru fiica sa, un tată bun poate acționa ca un model pentru viitoarea relație, ferind-o de riscurile abuzului și exploatării. Autoritatea paternă este cea care imprimă disciplina în familie și diminuează comportamentele de risc ale copiilor.
Surse: https://mom.me ; https://www.psychologytoday.com; https://www.nytimes.com; https://businessmirror.com.ph
Studiul menționat (realizat în cadrul „Stanford University”) a avut la bază date provenite din Suedia, un stat care, începând cu anul 2012, a dat posibilitate părinților să-și ia câte 16 luni de concediu plătit pentru a sta alături de copiii lor, până când aceștia ajung la vârsta de 1 an. Restricția a fost că nu se permitea ca ambii părinți să-și ia zilele de concediu plătit în același timp.
Analizând date provenite din Suedia, coordonatoarele studiului au sesizat că, după implementarea acestei legi, s-a înregistrat o reducere, în rândul mamelor aflate în primele 6 luni de la naștere, de 11% a prescripțiilor de antibiotice și de 26% a medicamentelor destinate tratării stărilor de anxietate. S-a observat și o reducere a numărului de internări sau a vizitelor la medicul specialist, cu aproximativ 14%. În privința diminuării recurgerii la medicamentele anti-anxietate, s-a constatat că aceasta era prezentă în special în primele 3 luni de când femeile respective deveniseră mame.
Concluzia celor care au realizat studiul a fost că rolul tatălui este foarte important în primele luni de la nașterea unui copil, cu atât mai mult cu cât unele mame au probleme de sănătate anterioare nașterii și din acest motiv sunt mai vulnerabile ulterior. Cea ce este cel mai important, au afirmat specialiștii, este ca tații să beneficieze de concediu parental exact în perioada în care este cea mai mare nevoie de ei. Datorită lor, mamele se pot odihni mai mult și nu se vor mai simți la fel de împovărate de noile griji.
Conform „Organizației Mondiale a Sănătății”, depresia este prezentă la aproximativ 10% dintre femeile însărcinate și la aproximativ 13% dintre cele care se află în primele luni de la naștere. Cât le privește pe acestea din urmă, precizează experții, ele au de înfruntat dificultăți inclusiv din cauza faptului că, adesea, fiindcă se confruntă cu această problemă, sunt catalogate drept „mame rele”. Un studiu din anul 2017 a arătat că o mare parte dintre mamele cu depresie postnatală tind să se ascundă și să nu ceară ajutor medical specializat tocmai de teama de a nu fi astfel etichetate.
Având în vedere concluziile acestor studii, specialiștii vorbesc despre adoptarea de noi politici, la nivelul statelor, care să le acorde o mai mare flexibilitate mamelor în a sta alături de copiii lor în primii ani de viață, fără ca evoluția profesională să le fie afectată și de o creștere a posibilității ca și tații să le fie alături pentru mai mult timp,în primele luni de după naștere.
La nivelul UE, datele arată că, în prezent, 17 state le acordă taților 2 săptămâni de concediu paternal pentru nașterea copiilor. Conform Comisiei Europene, în 13 dintre acestea tații sunt plătiți bine în perioada acestui concediu.
În 10 state din UE există o perioadă de concediu parental pentru tați, care poate să le fie transferată mamelor.
În cadrul UE, peste 90% dintre tați se limitează la câteva zile de concediu după nașterea copiilor, fără a le extinde pe parcursul mai multor luni.
Surse:
www.nytimes.com, www.nber.org, www.siepr.stanford.edu