Cititoarea noastră Mihaela Turlea ne-a trimis povestea ei de naștere la Munchen, o experiență plăcută, datorată în parte personalului spitalului, care a sprijinit-o și încurajat-o pe toată perioada spitalizării. Deși a născut prin cezariană, mămica s-a recuperat rapid și s-a ridicat în picioare la câteva ore după naștere. Redăm povestea de naștere la Munchen, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Am 32…
Mămica și-a putut ține copilul în brațe după 35 de ore de la naștere.
Cititoarea noastră Raluca Vizitiu ne-a trimis o poveste de naștere în spital Covid, la Roma, unde a venit pe lume fetița ei. Mămica a avut test pozitiv de Covid, însă rezultatul acesta a fost infirmat de teste ulterioare. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”Am născut la 41 de săptămâni…
Cum să procedați când trebuie să ajungeți la medic
Medicii atrag însă atenția că sunt situații în care părinții ar trebui să meargă urgent cu copilul la un serviciu de urgență. Mai jos sunt descrise câteva dintre ele.
Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția că miturile care circulă în această perioadă pot pune în pericol copiii: „Mulți zic «NU merg la medic/spital ca să nu luăm de acolo coronavirus». Sunt convins că și dvs v-ați gândit un moment la asta… FAPT – Coronavirusul SARS-CoV-2 nu a anulat puterea altor microbi de a ne imbolnăvi și nu a suspendat posibilitatea ca ALTE boli (nu numai COVID-19) să ne pună viața în pericol…”
Ce putem face? Iată recomandările pediatrului, făcute într-o postare pe Spitalul Virtual pentru Copii.
„Ne uităm ce zic experții. NICE (National Institute for Health and Care Excellence) este o instituție care se ocupă cu elaborarea ghidurilor de practică și a protocoalelor medicale din UK. FOARTE BUN mi s-a părut sfatul practic al programării stricte a pacienților la cabinet, dublat de comunicarea eficace”.
Asta putem face și în România. Sunăm la medic, ne programăm, lăsăm un număr de telefon, anunțăm când am ajuns și așteptăm în mașină, până ne vine rândul la consultație. Vom fi anunțați prin sms, sau altă formă de mesagerie, când să intrăm în hol. Dacă este spital/unitate de primiri urgențe intră o singură persoană (însoțitor sănătos) și anunță la triaj problema, lăsând date de contact, apoi așteaptă în mașină, NU IN HOLUL AGLOMERAT.
Și circulăm doar cu mască la gură în spații publice!”
Despre alte modalități de lua legătura cu medicii în perioada pandemiei, găsiți mai multe informații în acest articol:
]]> Este normal să-ţi faci mai multe griji în timpul sarcinii, iar de la griji la anxietate nu este o distanta prea mare. Indiferent dacă acesta este primul născut pentru familia voastră sau nu, viaţa ta se va schimba dramatic în moduri pe care nu le poţi controla. În plus, modificările hormonale, din timpul sarcinii, se pot juca cu emoţiile tale, făcându-te mai vulnerabilă la îngrijorare.
Deci nu este de mirare că s-ar putea să te simţi mai îngrijorată decât de obicei. Dar dacă anxietatea şi teama încep să preia controlul, poate că este timpul să ceri ajutor. Iată ce ar trebui să ştii.
De unde ştiu dacă anxietatea mea este o problemă?
S-ar putea să te îngrijiorezi cu privire la sănătatea bebeluşului, situaţia financiară a familiei, sau la gândul dacă vei fi o mamă bună. Şi dacă ai avut deja o sarcină sau o naştere dificilă, ar putea fi deosebit de greu să scapi de temerile tale că lucrurile ar putea merge rău din nou.
Anxietatea devine o problemă atunci când sentimentele pe care le experimentezi sunt atât de puternice încât nu dispar sau încep să interfereze cu viaţa de zi cu zi. Dacă gândurile tale te împiedică să faci lucrurile pe care le-ai face în mod normal, atunci ar putea fi un semn că ai o tulburare de anxietate.
Ce este tulburarea de anxietate?
Tulburarea de anxietate este o afecţiune care te face să te simţi îngrijorată sau temătoare foarte des. Îngrijorarea şi frica sunt răspunsuri naturale în anumite situaţii. Dar dacă ai tulburare de anxietate, sentimentele tale sunt mult mai puternice decât ceea ce majoritatea oamenilor ar simţi în aceeaşi situaţie. Tulburarea de anxietate poate provoca, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi transpiraţie, tremurat, transpiraţie, sau bătăi rapide ale inimii.
Anxietatea este cea mai frecventă problemă de sănătate mintală, în special în rândul femeilor. Se estimează că femeile sunt cu 60% mai susceptibile decât bărbaţii să experimenteze tulburări de anxietate pe parcursul vieţii lor. Este greu de identificat exact cât de frecvente sunt tulburările de anxietate în timpul sarcinii, dar mai multe studii au arătat că multe femei au anxietate în timpul sarcinii.
Există multe tipuri diferite de anxietate, şi nu este neobişnuit să ai mai multe tulburări în acelaşi timp. Tulburările de anxietate coincid, de cele mai multe ori, cu alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Aproximativ jumătate dintre femeile care dezvoltă în cele din urmă depresie postpartum încep să observe primele semne în timpul sarcinii.
Unele dintre cele mai frecvente tulburări de anxietate includ:
Tulburare de anxietate generalizată
Dacă îşi faci multe griji în legătură cu situaţiile de zi cu zi, cu care alte persoane par a se descurca fără probleme, este posibil să ai o tulburare de anxietate generalizată. Tulburarea te poate face să te simţi îngrijorată, irascibilă, sau incapabilă să te concentrezi. De asemenea, poţi avea tensiune în muşchi şi îţi va fi dificil să adormi, chiar şi atunci când eşti obosită. Te îngrijorezi cu privire la viitor şi îţi este dificil să controlezi aceste gânduri.
Tulburare de panică
Atacurile de panică recurente, care apar brusc fără o cauză evidentă, sunt un semn al unei tulburări de panică. Un atac de panică este un sentiment acut de frică intensă şi este, de obicei, însoţit de simptome fizice care pot include bătăi rapide ale inimii, transpiraţie, tremurături, sau greaţă.
Atacurile de panică sunt foarte înfricoşătoare. Persoanele care au atacuri de panică se pot teme uneori că vor muri.
Tulburarea de panică poate fi mai gravă, în timpul sarcinii, deşi nu este cazul pentru fiecare femeie. Riscul atacurilor de panică poate creşte în perioada postpartum.
Fobia
Fobia este un sentiment de frică sau anxietate extremă faţă de un anumit obiect sau o situaţie. Uneori, fobia se referă la ceva care implică un pic de risc, cum ar fi zborul sau înălţimile, dar frica nu este proporţională cu niciun pericol real. Oamenii cu fobii se străduiesc foarte mult să evite lucrul de care se tem.
Ce alte condiţii medicale cauzează anxietate?
Unele condiţii medicale nu sunt considerate a fi o tulburare de anxietate reală, dar pot provoca simptome de anxietate. Acestea includ:
Tulburarea de stres post-traumatic (TSPT)
Experienţa a ceva extrem de traumatizant sau asistarea, cum ar fi violenţa sau abuzul sexual, poate duce la sentimente puternice de anxietate. TSPT poate provoca flashback-uri sau coşmaruri care se simt ca şi cum ai relua respectivul eveniment traumatic.
Pierderea unui copil, în timpul sarcinii, sau experienţa unei naşteri traumatice de urgenţă poate provoca TSPT, iar o sarcină şi o naştere ulterioară poate fi extrem de dificilă pentru femeile cu TSPT, deoarece aduc înapoi acele sentimente de neputinţă şi de frică.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Femeile cu TOC pot prezenta fie comportament obsesiv sau compulsiv, fie ambele simultan.
Obsesia înseamnă aceleaşi gânduri nedorite sau înspăimântătoare, iar şi iar, de care nu poţi scăpa. Compulsia înseamnă acţiuni repetitive sau ritualuri mentale pentru ca obsesia sau situaţia înspăimântătoare să nu se întâmple. Compulsiile pot oferi o alinare temporare a anxietăţii, dar teama se întoarce repede şi reia acelaşi ciclu.
Nu este neobişnuit să experimentezi TOC, pentru prima dată, în timpul sarcinii, şi simptomele se pot agrava după naşterea bebeluşului.
Alte afecţiuni medicale: În cazuri rare, o altă afecţiune poate provoca anxietate. De exemplu, hipertiroidismul, afecţiunile cardiace, şi bolile respiratorii produc uneori anxietate. În funcţie de starea ta de sănătate, medicul îţi va face teste pentru a exclude o altă boală. Dacă testele pentru aceste boli sunt negative, vei fi probabil îndrumată către un psiholog sau psihiatru pentru alte evaluări.
Cum poate anxietatea să-mi afecteze sarcina şi bebeluşul?
Este greu de spus. Nu s-au făcut prea multe cercetări privind tulburările de anxietate în timpul sarcinii şi rezultatele au fost neconcludente. Femeile cu anxietate, în timpul sarcinii, pot avea un risc uşor mai mare de naştere prematură, dar nu s-a găsit o legătură definitorie.
De asemenea, unele cercetări sugerează că bebeluşii mamelor care au avut anxietate, în timpul sarcinii, pot fi mai lenţi în atingerea obiectivelor de dezvoltare în primii ani.
Care este tratamentul pentru o tulburare de anxietate în timpul sarcinii?
Tratamentul pentru o tulburare de anxietate depinde de tipul de anxietate pe care îl experimentezi. Terapie de vorbire este de obicei primul tratament pentru o tulburare de anxietate. De asemenea, este posibil să ai nevoie şi de medicaţie dacă terapia de vorbire nu funcţionează sau dacă anxietatea ta este severă.
Terapia de vorbire
Uneori, doar să vorbeşti cu cineva te poate ajuta să te simţi mai bine. Medicul tău te poate îndruma către un psiholog sau psihiatru, care este specializat în sănătatea femeilor, dacă este necesar.
Este greu să discuţi despre temerile tale cele mai mari, mai ales dacă te îngrijorezi cu privire la ce cred ceilalţi despre tine. Încearcă totuşi să fii cât de cinstită poţi cu terapeutul despre modul în care te simţi.
Medicul tău îţi poate sugera un tip de terapie de vorbire cunoscută sub numele de terapie cognitiv-comportamentală (TCC). TCC este eficientă pentru trarea tulburărilor de anxietate deoarece te învaţă moduri noi de gândire, reacţie, şi comportament în situaţii stresante.
Cu TCC, tu şi terapeutul tău veţi discuta despre gândurile, emoţiile, şi reacţiile tale în situaţii ipotetice sau reale. Terapeutul tău va evidenţia orice alt tip de gândire sau comportament nefolositor şi va lucra împreuna cu tine pentru a le recunoaşte şi a răspunde într-un mod diferit.
Medicaţie
Medicaţia pentru anxietate traversează placenta, astfel încât medicul tău va fi precaut în ceea ce priveşte prescrierea acesteia în timpul sarcinii. Luarea oricărui medicament, în timpul sarcinii, implică un anumit risc – care poate fi deosebit de greu de înţeles atunci când ai anxietate.
Medicul tău va evalua riscurile cu beneficiile oricăror medicamente. În cazurile complexe care implică alte condiţii (cum ar fi depresia), sau atunci când terapia de vorbire nu funcţionează, poate fi mai sigur să iei medicamente pe bază de reţetă, decât să nu le iei.
Dacă medicaţia poate fi alegerea potrivită pentru tine, discută argumentele pro şi contra cu medicul tău pentru a determina ce medicamente şi ce doză sunt corecte. Dacă iei deja medicamente, nu te opri din administrare fără să discuţi asta mai întâi cu medicul tău. Oprirea bruscă a medicamentelor poate duce la o recidivă sau la provocarea unor efecte secundare.
Ce medicamente sunt folosite pentru a trata o tulburare de anxietate?
Tipurile de medicamente utilizate adesea pentru a trata tulburările de anxietate includ:
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
Ca şi depresia, anxietatea în timpul sarcinii este, de obicei, tratată cu medicamente numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei(ISRS). Riscurile asociate cu administrarea ISRS în timpul sarcinii sunt considerate mici.
Unele femei însărcinate iau benzodiazepine pentru a gestiona anxietatea severă sau atacurile de panică, dar aceste medicamente au fost asociate cu defecte congenitale la un număr mic de femei. Benzodiazepinele luate în apropierea naşterii pot, de asemenea, să provoace probleme pentru bebeluşi după naştere, inclusiv simptome de sevraj, dificultăţi de respiraţie, şi probleme de hrănire.
Dacă iei în prezent benzodiazepină, medicul tău poate încerca să îţi reducă treptat doza sau să te treacă la un alt medicament acum că eşti gravidă pentru a reduce riscul pentru bebeluşul tău.
Indiferent dacă continui să iei doza obişnuită de medicamente sau o reduci, medicul tău îţi va monitoriza îndeaproape progresul în timpul sarcinii şi după naşterea bebeluşului pentru a se asigura că eşti sănătoasă.
Dacă în orice moment simţi că nu poţi face faţă sau că ai gânduri de auto-vătămare corporală, contactează imediat medicul.
Plante medicinale
Kava este o rădăcină cunoscută pentru ameliorarea anxietăţii, dar nu este sigur să o utilizezi. Kava a fost legată de leziuni hepatice, iar în timpul sarcinii poate slăbi muşchii uterului.
Cel mai bine este să eviţi orice remedii pe bază de plante, în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care medicul îţi sugerează ceva. Există foarte puţine cercetări privind siguranţa medicamentelor din plante, în special în timpul sarcinii. Remediile din plante sunt, de asemenea, în mare parte nereglementate, şi, de multe ori, nu conţin ingredientele pe care spun că le conţin.
Ce mă ajută să fac faţă tulburării mele de anxietate?
Anxietatea constantă poate fi obositoare. În plus faţă de obţinerea ajutorului de la un specialist în sănătate mintală, caută strategii de apărare pe care le poţi urma de una singură. Iată câteva idei:
Ai grijă de tine. Asigură-te că nevoile tale de bază sunt satisfăcute şi mănâncă sănătos, fă exerciţii uşoare, şi odihneşte-te cât de mult poţi. Acestea te pot ajuta să-ţi gestionezi anxietatea.
Încearcă yoga. Există dovezi că yoga te poate ajuta sa te relaxezi şi să reduci sentimentele de anxietate. Găseşte o clasă specială pentru femeile însărcinate.
Împărtăşeşte-ţi sentimentele. Spune cuiva în care ai încredere ceea ce simţi. Ai putea să vorbeşti cu partenerul tău, să suni o prietenă apropiată, sau să vorbeşti cu alte mame din comunitatea ta.
Odihneşte-te. Este posibil să nu poţi să dormi bine, dar încearcă să te odihneşti sau să faci pauze în timpul zilei, chiar dacă doar citeşti o revistă sau te uiţi la TV. Corpul tău are nevoie de mai mult timp de repaus atunci când eşti foarte stresată.
Exerciţii. Exerciţiile regulate sunt bune pentru bunăstarea ta generală şi îţi determină creierul să elibereze hormonii care pot atenua sentimentele de anxietate şi depresie.
Citeste si despre Depresia in sarcina – cauze, simptome, tratament
Este normal să-ţi faci mai multe griji în timpul sarcinii, iar de la griji la anxietate nu este o distanta prea mare. Indiferent dacă acesta este primul născut pentru familia voastră sau nu, viaţa ta se va schimba dramatic în moduri pe care nu le poţi controla. În plus, modificările hormonale, din timpul sarcinii, se pot juca cu emoţiile tale, făcându-te mai vulnerabilă la îngrijorare.
Deci nu este de mirare că s-ar putea să te simţi mai îngrijorată decât de obicei. Dar dacă anxietatea şi teama încep să preia controlul, poate că este timpul să ceri ajutor. Iată ce ar trebui să ştii.
De unde ştiu dacă anxietatea mea este o problemă?
S-ar putea să te îngrijiorezi cu privire la sănătatea bebeluşului, situaţia financiară a familiei, sau la gândul dacă vei fi o mamă bună. Şi dacă ai avut deja o sarcină sau o naştere dificilă, ar putea fi deosebit de greu să scapi de temerile tale că lucrurile ar putea merge rău din nou.
Anxietatea devine o problemă atunci când sentimentele pe care le experimentezi sunt atât de puternice încât nu dispar sau încep să interfereze cu viaţa de zi cu zi. Dacă gândurile tale te împiedică să faci lucrurile pe care le-ai face în mod normal, atunci ar putea fi un semn că ai o tulburare de anxietate.
Ce este tulburarea de anxietate?
Tulburarea de anxietate este o afecţiune care te face să te simţi îngrijorată sau temătoare foarte des. Îngrijorarea şi frica sunt răspunsuri naturale în anumite situaţii. Dar dacă ai tulburare de anxietate, sentimentele tale sunt mult mai puternice decât ceea ce majoritatea oamenilor ar simţi în aceeaşi situaţie. Tulburarea de anxietate poate provoca, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi transpiraţie, tremurat, transpiraţie, sau bătăi rapide ale inimii.
Anxietatea este cea mai frecventă problemă de sănătate mintală, în special în rândul femeilor. Se estimează că femeile sunt cu 60% mai susceptibile decât bărbaţii să experimenteze tulburări de anxietate pe parcursul vieţii lor. Este greu de identificat exact cât de frecvente sunt tulburările de anxietate în timpul sarcinii, dar mai multe studii au arătat că multe femei au anxietate în timpul sarcinii.
Există multe tipuri diferite de anxietate, şi nu este neobişnuit să ai mai multe tulburări în acelaşi timp. Tulburările de anxietate coincid, de cele mai multe ori, cu alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Aproximativ jumătate dintre femeile care dezvoltă în cele din urmă depresie postpartum încep să observe primele semne în timpul sarcinii.
Unele dintre cele mai frecvente tulburări de anxietate includ:
Tulburare de anxietate generalizată
Dacă îşi faci multe griji în legătură cu situaţiile de zi cu zi, cu care alte persoane par a se descurca fără probleme, este posibil să ai o tulburare de anxietate generalizată. Tulburarea te poate face să te simţi îngrijorată, irascibilă, sau incapabilă să te concentrezi. De asemenea, poţi avea tensiune în muşchi şi îţi va fi dificil să adormi, chiar şi atunci când eşti obosită. Te îngrijorezi cu privire la viitor şi îţi este dificil să controlezi aceste gânduri.
Tulburare de panică
Atacurile de panică recurente, care apar brusc fără o cauză evidentă, sunt un semn al unei tulburări de panică. Un atac de panică este un sentiment acut de frică intensă şi este, de obicei, însoţit de simptome fizice care pot include bătăi rapide ale inimii, transpiraţie, tremurături, sau greaţă.
Atacurile de panică sunt foarte înfricoşătoare. Persoanele care au atacuri de panică se pot teme uneori că vor muri.
Tulburarea de panică poate fi mai gravă, în timpul sarcinii, deşi nu este cazul pentru fiecare femeie. Riscul atacurilor de panică poate creşte în perioada postpartum.
Fobia
Fobia este un sentiment de frică sau anxietate extremă faţă de un anumit obiect sau o situaţie. Uneori, fobia se referă la ceva care implică un pic de risc, cum ar fi zborul sau înălţimile, dar frica nu este proporţională cu niciun pericol real. Oamenii cu fobii se străduiesc foarte mult să evite lucrul de care se tem.
Ce alte condiţii medicale cauzează anxietate?
Unele condiţii medicale nu sunt considerate a fi o tulburare de anxietate reală, dar pot provoca simptome de anxietate. Acestea includ:
Tulburarea de stres post-traumatic (TSPT)
Experienţa a ceva extrem de traumatizant sau asistarea, cum ar fi violenţa sau abuzul sexual, poate duce la sentimente puternice de anxietate. TSPT poate provoca flashback-uri sau coşmaruri care se simt ca şi cum ai relua respectivul eveniment traumatic.
Pierderea unui copil, în timpul sarcinii, sau experienţa unei naşteri traumatice de urgenţă poate provoca TSPT, iar o sarcină şi o naştere ulterioară poate fi extrem de dificilă pentru femeile cu TSPT, deoarece aduc înapoi acele sentimente de neputinţă şi de frică.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
Femeile cu TOC pot prezenta fie comportament obsesiv sau compulsiv, fie ambele simultan.
Obsesia înseamnă aceleaşi gânduri nedorite sau înspăimântătoare, iar şi iar, de care nu poţi scăpa. Compulsia înseamnă acţiuni repetitive sau ritualuri mentale pentru ca obsesia sau situaţia înspăimântătoare să nu se întâmple. Compulsiile pot oferi o alinare temporare a anxietăţii, dar teama se întoarce repede şi reia acelaşi ciclu.
Nu este neobişnuit să experimentezi TOC, pentru prima dată, în timpul sarcinii, şi simptomele se pot agrava după naşterea bebeluşului.
Alte afecţiuni medicale: În cazuri rare, o altă afecţiune poate provoca anxietate. De exemplu, hipertiroidismul, afecţiunile cardiace, şi bolile respiratorii produc uneori anxietate. În funcţie de starea ta de sănătate, medicul îţi va face teste pentru a exclude o altă boală. Dacă testele pentru aceste boli sunt negative, vei fi probabil îndrumată către un psiholog sau psihiatru pentru alte evaluări.
Cum poate anxietatea să-mi afecteze sarcina şi bebeluşul?
Este greu de spus. Nu s-au făcut prea multe cercetări privind tulburările de anxietate în timpul sarcinii şi rezultatele au fost neconcludente. Femeile cu anxietate, în timpul sarcinii, pot avea un risc uşor mai mare de naştere prematură, dar nu s-a găsit o legătură definitorie.
De asemenea, unele cercetări sugerează că bebeluşii mamelor care au avut anxietate, în timpul sarcinii, pot fi mai lenţi în atingerea obiectivelor de dezvoltare în primii ani.
Care este tratamentul pentru o tulburare de anxietate în timpul sarcinii?
Tratamentul pentru o tulburare de anxietate depinde de tipul de anxietate pe care îl experimentezi. Terapie de vorbire este de obicei primul tratament pentru o tulburare de anxietate. De asemenea, este posibil să ai nevoie şi de medicaţie dacă terapia de vorbire nu funcţionează sau dacă anxietatea ta este severă.
Terapia de vorbire
Uneori, doar să vorbeşti cu cineva te poate ajuta să te simţi mai bine. Medicul tău te poate îndruma către un psiholog sau psihiatru, care este specializat în sănătatea femeilor, dacă este necesar.
Este greu să discuţi despre temerile tale cele mai mari, mai ales dacă te îngrijorezi cu privire la ce cred ceilalţi despre tine. Încearcă totuşi să fii cât de cinstită poţi cu terapeutul despre modul în care te simţi.
Medicul tău îţi poate sugera un tip de terapie de vorbire cunoscută sub numele de terapie cognitiv-comportamentală (TCC). TCC este eficientă pentru trarea tulburărilor de anxietate deoarece te învaţă moduri noi de gândire, reacţie, şi comportament în situaţii stresante.
Cu TCC, tu şi terapeutul tău veţi discuta despre gândurile, emoţiile, şi reacţiile tale în situaţii ipotetice sau reale. Terapeutul tău va evidenţia orice alt tip de gândire sau comportament nefolositor şi va lucra împreuna cu tine pentru a le recunoaşte şi a răspunde într-un mod diferit.
Medicaţie
Medicaţia pentru anxietate traversează placenta, astfel încât medicul tău va fi precaut în ceea ce priveşte prescrierea acesteia în timpul sarcinii. Luarea oricărui medicament, în timpul sarcinii, implică un anumit risc – care poate fi deosebit de greu de înţeles atunci când ai anxietate.
Medicul tău va evalua riscurile cu beneficiile oricăror medicamente. În cazurile complexe care implică alte condiţii (cum ar fi depresia), sau atunci când terapia de vorbire nu funcţionează, poate fi mai sigur să iei medicamente pe bază de reţetă, decât să nu le iei.
Dacă medicaţia poate fi alegerea potrivită pentru tine, discută argumentele pro şi contra cu medicul tău pentru a determina ce medicamente şi ce doză sunt corecte. Dacă iei deja medicamente, nu te opri din administrare fără să discuţi asta mai întâi cu medicul tău. Oprirea bruscă a medicamentelor poate duce la o recidivă sau la provocarea unor efecte secundare.
Ce medicamente sunt folosite pentru a trata o tulburare de anxietate?
Tipurile de medicamente utilizate adesea pentru a trata tulburările de anxietate includ:
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei
Ca şi depresia, anxietatea în timpul sarcinii este, de obicei, tratată cu medicamente numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei(ISRS). Riscurile asociate cu administrarea ISRS în timpul sarcinii sunt considerate mici.
Unele femei însărcinate iau benzodiazepine pentru a gestiona anxietatea severă sau atacurile de panică, dar aceste medicamente au fost asociate cu defecte congenitale la un număr mic de femei. Benzodiazepinele luate în apropierea naşterii pot, de asemenea, să provoace probleme pentru bebeluşi după naştere, inclusiv simptome de sevraj, dificultăţi de respiraţie, şi probleme de hrănire.
Dacă iei în prezent benzodiazepină, medicul tău poate încerca să îţi reducă treptat doza sau să te treacă la un alt medicament acum că eşti gravidă pentru a reduce riscul pentru bebeluşul tău.
Indiferent dacă continui să iei doza obişnuită de medicamente sau o reduci, medicul tău îţi va monitoriza îndeaproape progresul în timpul sarcinii şi după naşterea bebeluşului pentru a se asigura că eşti sănătoasă.
Dacă în orice moment simţi că nu poţi face faţă sau că ai gânduri de auto-vătămare corporală, contactează imediat medicul.
Plante medicinale
Kava este o rădăcină cunoscută pentru ameliorarea anxietăţii, dar nu este sigur să o utilizezi. Kava a fost legată de leziuni hepatice, iar în timpul sarcinii poate slăbi muşchii uterului.
Cel mai bine este să eviţi orice remedii pe bază de plante, în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care medicul îţi sugerează ceva. Există foarte puţine cercetări privind siguranţa medicamentelor din plante, în special în timpul sarcinii. Remediile din plante sunt, de asemenea, în mare parte nereglementate, şi, de multe ori, nu conţin ingredientele pe care spun că le conţin.
Ce mă ajută să fac faţă tulburării mele de anxietate?
Anxietatea constantă poate fi obositoare. În plus faţă de obţinerea ajutorului de la un specialist în sănătate mintală, caută strategii de apărare pe care le poţi urma de una singură. Iată câteva idei:
Ai grijă de tine. Asigură-te că nevoile tale de bază sunt satisfăcute şi mănâncă sănătos, fă exerciţii uşoare, şi odihneşte-te cât de mult poţi. Acestea te pot ajuta să-ţi gestionezi anxietatea.
Încearcă yoga. Există dovezi că yoga te poate ajuta sa te relaxezi şi să reduci sentimentele de anxietate. Găseşte o clasă specială pentru femeile însărcinate.
Împărtăşeşte-ţi sentimentele. Spune cuiva în care ai încredere ceea ce simţi. Ai putea să vorbeşti cu partenerul tău, să suni o prietenă apropiată, sau să vorbeşti cu alte mame din comunitatea ta.
Odihneşte-te. Este posibil să nu poţi să dormi bine, dar încearcă să te odihneşti sau să faci pauze în timpul zilei, chiar dacă doar citeşti o revistă sau te uiţi la TV. Corpul tău are nevoie de mai mult timp de repaus atunci când eşti foarte stresată.
Exerciţii. Exerciţiile regulate sunt bune pentru bunăstarea ta generală şi îţi determină creierul să elibereze hormonii care pot atenua sentimentele de anxietate şi depresie.
Citeste si despre Depresia in sarcina – cauze, simptome, tratament