În timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina, te vei vedea cu medicul obstetrician o dată la patru săptămâni, dacă nu ai o condiţie medicală sau alte complicaţii care să necesite verificări mai frecvente. Iată cum vor decurge vizitele prenatale în trimestrul 2 de sarcină şi ce va face medicul tău.
Medicul adună informaţii despre starea ta de sanatate
Medicul tău va începe, probabil, să revadă ecografiile şi aspectele care au fost urmărite la vizita ta prenatală anterioară. Te va informa cu privire la rezultatele testelor care au sosit.
Medicul îţi va adresa întrebări specifice:
De asemenea, medicul va dori să ştie cum te simţi, în general, fizic şi emoţional. Aminteşte-ţi că aceste vizite reprezintă ocazia ta de a aborda toate întrebările sau preocupările pe care le ai, deci asigură-te că ridici orice problemă te interesează.
Înregistrarea greutăţii tale
Luarea adecvată în greutate va creşte şansele de a avea o sarcină sănătoasă şi un copil sănătos. Cât de mult ar trebui să câştigi în greutate depinde de înălţimea şi greutatea ta dinainte de sarcină, precum şi de faptul dacă ai o sarcină multiplă.
Unele femei însărcinate devin nervoase la fiecare verificare a greutăţii – în special atunci când numerele de pe scală indică unele cifre pe care nu le-au mai văzut niciodată. Dacă urcarea pe cântar te supără, urcă-te cu spatele către cântar şi spune-i medicului că preferi să-ţi cunoşti greutatea numai dacă este o problemă.
Dacă ai un istoric cu tulburări de alimentaţie, cum ar fi anorexia sau te lupţi cu o tulburare acum, asigură-te că medicul tău ştie acest lucru. Medicul te poate ajuta să beneficiezi de tot sprijinul de care ai nevoie.
Citeste si despre Sarcina si cresterea in greutate
Verificarea tensiunii arteriale şi test de urină
Proteina din urină poate fi un semn al unei infecţii ale tractului urinar sau, dacă este însoţită de hipertensiune arterială, un semn de preeclampsie. Alte simptome ale preeclampsiei pot include anomalii ale ficatului sau rinichilor, dureri de cap persistente sau modificări ale vederii. Dacă ai hipertensiune arterială fără aceste alte simptome, ai putea avea hipertensiune arterială în sarcină.
Nu este neobişnuit să existe o cantitate mică de zahăr în urină odată la o anumită perioadă de timp în sarcină, dar dacă ai o cantitate mare sau se întâmplă adesea, medicul tău va merge mai departe şi va recomanda un test de sânge pentru a verifica diabetul gestaţional.
Citeste si despre Teste obligatorii in sarcina
Ascultarea bătăilor inimii bebeluşului
Medicul tău poate să fi ascultat deja bătăile inimii bebeluşului tău încă de la 10 săptămâni de sarcină, utilizând un dispozitiv portabil cu ultrasunete numit Doppler. Dar este mai frecvent întâlnit ca medicul să asculte pentru prima dată bătăile inimii la aproximativ 12 săptămâni, în funcţie de poziţia bebeluşului în uter, de greutatea ta şi de precizia datei la care vei naşte.
Verificarea bătăilor inimii bebeluşului va deveni o parte obişnuită a fiecărei vizite prenatale. De aceea, îţi poţi aduce partenerul cu tine pentru a împărtăşi fiorul de a auzi acest semn divin al vieţii pe care aţi creat-o împreună.
Examinarea burticii
Medicul va palpa abdomenul pentru a analiza mărimea uterului şi a copilului în creştere. Începând cu mijlocul sarcinii, el va folosi o bandă de măsurare pentru a verifica înălţimea fundului uterin – distanţa dintre osul pubian şi vârful uterului – pentru a estima dimensiunea şi rata de creştere a bebeluşului tău.
Începând de la 20 de săptămâni până la 36 de săptămâni de sarcina sau mai mult, măsurarea (în centimetri) ar trebui să corespundă aproximativ cu numărul de săptămâni de sarcină. Deci, dacă eşti însărcinată în 24 de săptămâni, înălţimea fundului uterin ar trebui să măsoare aproximativ 24 de centimetri.
Medicul îţi va verifica, de asemenea, mâinile şi picioarele pentru umflături. Şi dacă ai o problema fizică particulară,va verifica si ceea ce ii prezinti tu.
Discuţii despre teste şi proceduri
Dacă nu ai optat pentru biopsia de placentă (CVS, chorionic villus sample) – un test de diagnostic în primul trimestru pentru anomalii cromozomiale şi alte probleme genetice – medicul tău va discuta cu tine despre acest test în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina.
Între 15 şi 20 de săptămâni, este posibil să faci un screening multiplu, un test de sânge pentru a măsura cantitatea a 3 sau 4 substanţe (sau “markeri”), care îţi pot oferi informaţii despre riscul de sindrom Down. Unul dintre markeri, AFP (alfa-fetoproteina) oferă, de asemenea, informaţii despre riscul copilului de a avea defecte congenitale cum ar fi spina bifida.
(În mod ideal, screeningul markerului multiplu se face împreună cu screeningul din primul trimestru – un test de sânge şi o scanare specială cu ultrasunete numită screening translucenta nucală – deoarece împreună rezultatele oferă o mai bună evaluare a riscului de anomalii decât o fac separat. Dacă ai efectuat un test de sânge de ADN liber fetal, în timpul primului trimestru de sarcină, ţi se vor face mai multe teste de screening şi în cel de-al doilea trimestru de sarcină.)
Medicul tău îţi va prezenta amniocenteza, un test care poate diagnostica sindromul Down, precum şi alte anomalii cromozomiale, tulburări genetice şi defecte ale tubului neural. Acest test este, de obicei, făcut atunci când o femeie are între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină si prezinta risc ridicat de anomalii.
Amniocenteza are un risc de avort spontan care trebuie luat in considerare, astfel încât femeile care aleg să facă testul sunt, de obicei, cele care ştiu că se află la un risc mai mare pentru probleme genetice şi cromozomiale. Unele femei aleg să aştepte rezultatele testelor de screening pentru primul – şi al doilea – trimestru înainte de a decide dacă vor face amniocenteza.
Dacă nu ai făcut testul multiplu sau amniocenteza, probabil ţi se va prezenta screeningul special pentru defecte de tub neural în timpul celui de-al doilea trimestru. Acesta include fie testul de sânge AFP, fie ultrasunetele sau ambele.
Indiferent dacă alegi sau nu vreunul dintre aceste teste de screening sau diagnostic, majoritatea medicilor recomandă, în mod obişnuit, o ecografie efectuata între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină pentru a verifica anomaliile fizice şi data naşterii bebeluşului. Aceasta poate fi, de asemenea, o şansă pentru tine de a afla sexul bebeluşului tău, dacă doreşti.
Dacă sezonul de gripă a sosit sau se apropie, medicul tău va discuta cu tine despre beneficiile administrării vaccinului împotriva gripei.
Citeste si despre Vârsta gestaţională – măsurarea dimensiunilor în uter
Realizarea testelor de sânge
Între 24 şi 28 de săptămâni, vei primi un test de screening pentru a verifica diabetul gestaţional şi, eventual, un alt test de sânge pentru a verifica anemia.
Dacă ai un RH negativ, dar tatăl bebeluşului nu are (sau nu ştii sigur) se va lua un tub suplimentar de sânge pentru un ecran de anticorpi, care verifică dacă organismul tău produce anticorpi împotriva RH-ului posibil pozitiv al bebeluşului.
Dacă testul de sânge arată că organismul produce anticorpi, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme legate de acest fapt pentru tot restul sarcinii. În cazul opus, o injecţie de imunoglobulină RH efectuată la 28 de săptămâni va împiedica organismul să producă anticorpi.
Unii medici vor aştepta rezultatele testului şi vor administra injecţia doar după ce se confirmă că nu produci anticorpi. Alţii aleg să facă screening-ul de anticorpi şi să facă injecţia RH în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (În timp, injecţia nu va face nimic rău dacă produci deja anticorpi, nu există niciun risc în primirea acesteia.)
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Furnizarea altor tipuri de informatie şi consiliere
La finalul fiecărei vizite, medicul tău va prezenta, pe scurt, concluziile sale, în urma examinării, pentru a te informa dacă are vreo îngrijorare. Ar trebui să-ţi spună și despre modificările normale la care trebuie să te aștepţi, înainte de următoarea vizită, și despre semnele de avertizare care te pot determina să îl suni.
Spre sfârşitul acestui trimestru, medicul îţi va explica importanţa conştientizării mişcărilor bebeluşului şi te va avertiza asupra semnelor de avertizare ale travaliului prematur, a ruperii premature a membranelor şi a preeclampsiei.
În timpul acestui trimestru, medicul ar trebui să discute cu tine despre cursurile de educaţie legate de naştere. Întreabă-l despre organizarea unor cursuri în comunitatea ta sau în spitalul în care urmează să naşti.
Poţi, de asemenea, să te interesezi cu privire la cursurile de alăptare şi îngrijire ale copilului şi să participi la ele în timpul trimestrului al treilea. Şi nu este prea devreme pentru a începe să te gândeşti la alegerea unui doctor pentru bebeluşul tău, medicul ginecolog ar putea să-ţi facă recomandări în acest sens.
Citeste si despre Ghid: Cum aleg maternitatea
În timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina, te vei vedea cu medicul obstetrician o dată la patru săptămâni, dacă nu ai o condiţie medicală sau alte complicaţii care să necesite verificări mai frecvente. Iată cum vor decurge vizitele prenatale în trimestrul 2 de sarcină şi ce va face medicul tău.
Medicul adună informaţii despre starea ta de sanatate
Medicul tău va începe, probabil, să revadă ecografiile şi aspectele care au fost urmărite la vizita ta prenatală anterioară. Te va informa cu privire la rezultatele testelor care au sosit.
Medicul îţi va adresa întrebări specifice:
De asemenea, medicul va dori să ştie cum te simţi, în general, fizic şi emoţional. Aminteşte-ţi că aceste vizite reprezintă ocazia ta de a aborda toate întrebările sau preocupările pe care le ai, deci asigură-te că ridici orice problemă te interesează.
Înregistrarea greutăţii tale
Luarea adecvată în greutate va creşte şansele de a avea o sarcină sănătoasă şi un copil sănătos. Cât de mult ar trebui să câştigi în greutate depinde de înălţimea şi greutatea ta dinainte de sarcină, precum şi de faptul dacă ai o sarcină multiplă.
Unele femei însărcinate devin nervoase la fiecare verificare a greutăţii – în special atunci când numerele de pe scală indică unele cifre pe care nu le-au mai văzut niciodată. Dacă urcarea pe cântar te supără, urcă-te cu spatele către cântar şi spune-i medicului că preferi să-ţi cunoşti greutatea numai dacă este o problemă.
Dacă ai un istoric cu tulburări de alimentaţie, cum ar fi anorexia sau te lupţi cu o tulburare acum, asigură-te că medicul tău ştie acest lucru. Medicul te poate ajuta să beneficiezi de tot sprijinul de care ai nevoie.
Citeste si despre Sarcina si cresterea in greutate
Verificarea tensiunii arteriale şi test de urină
Proteina din urină poate fi un semn al unei infecţii ale tractului urinar sau, dacă este însoţită de hipertensiune arterială, un semn de preeclampsie. Alte simptome ale preeclampsiei pot include anomalii ale ficatului sau rinichilor, dureri de cap persistente sau modificări ale vederii. Dacă ai hipertensiune arterială fără aceste alte simptome, ai putea avea hipertensiune arterială în sarcină.
Nu este neobişnuit să existe o cantitate mică de zahăr în urină odată la o anumită perioadă de timp în sarcină, dar dacă ai o cantitate mare sau se întâmplă adesea, medicul tău va merge mai departe şi va recomanda un test de sânge pentru a verifica diabetul gestaţional.
Citeste si despre Teste obligatorii in sarcina
Ascultarea bătăilor inimii bebeluşului
Medicul tău poate să fi ascultat deja bătăile inimii bebeluşului tău încă de la 10 săptămâni de sarcină, utilizând un dispozitiv portabil cu ultrasunete numit Doppler. Dar este mai frecvent întâlnit ca medicul să asculte pentru prima dată bătăile inimii la aproximativ 12 săptămâni, în funcţie de poziţia bebeluşului în uter, de greutatea ta şi de precizia datei la care vei naşte.
Verificarea bătăilor inimii bebeluşului va deveni o parte obişnuită a fiecărei vizite prenatale. De aceea, îţi poţi aduce partenerul cu tine pentru a împărtăşi fiorul de a auzi acest semn divin al vieţii pe care aţi creat-o împreună.
Examinarea burticii
Medicul va palpa abdomenul pentru a analiza mărimea uterului şi a copilului în creştere. Începând cu mijlocul sarcinii, el va folosi o bandă de măsurare pentru a verifica înălţimea fundului uterin – distanţa dintre osul pubian şi vârful uterului – pentru a estima dimensiunea şi rata de creştere a bebeluşului tău.
Începând de la 20 de săptămâni până la 36 de săptămâni de sarcina sau mai mult, măsurarea (în centimetri) ar trebui să corespundă aproximativ cu numărul de săptămâni de sarcină. Deci, dacă eşti însărcinată în 24 de săptămâni, înălţimea fundului uterin ar trebui să măsoare aproximativ 24 de centimetri.
Medicul îţi va verifica, de asemenea, mâinile şi picioarele pentru umflături. Şi dacă ai o problema fizică particulară,va verifica si ceea ce ii prezinti tu.
Discuţii despre teste şi proceduri
Dacă nu ai optat pentru biopsia de placentă (CVS, chorionic villus sample) – un test de diagnostic în primul trimestru pentru anomalii cromozomiale şi alte probleme genetice – medicul tău va discuta cu tine despre acest test în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina.
Între 15 şi 20 de săptămâni, este posibil să faci un screening multiplu, un test de sânge pentru a măsura cantitatea a 3 sau 4 substanţe (sau “markeri”), care îţi pot oferi informaţii despre riscul de sindrom Down. Unul dintre markeri, AFP (alfa-fetoproteina) oferă, de asemenea, informaţii despre riscul copilului de a avea defecte congenitale cum ar fi spina bifida.
(În mod ideal, screeningul markerului multiplu se face împreună cu screeningul din primul trimestru – un test de sânge şi o scanare specială cu ultrasunete numită screening translucenta nucală – deoarece împreună rezultatele oferă o mai bună evaluare a riscului de anomalii decât o fac separat. Dacă ai efectuat un test de sânge de ADN liber fetal, în timpul primului trimestru de sarcină, ţi se vor face mai multe teste de screening şi în cel de-al doilea trimestru de sarcină.)
Medicul tău îţi va prezenta amniocenteza, un test care poate diagnostica sindromul Down, precum şi alte anomalii cromozomiale, tulburări genetice şi defecte ale tubului neural. Acest test este, de obicei, făcut atunci când o femeie are între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină si prezinta risc ridicat de anomalii.
Amniocenteza are un risc de avort spontan care trebuie luat in considerare, astfel încât femeile care aleg să facă testul sunt, de obicei, cele care ştiu că se află la un risc mai mare pentru probleme genetice şi cromozomiale. Unele femei aleg să aştepte rezultatele testelor de screening pentru primul – şi al doilea – trimestru înainte de a decide dacă vor face amniocenteza.
Dacă nu ai făcut testul multiplu sau amniocenteza, probabil ţi se va prezenta screeningul special pentru defecte de tub neural în timpul celui de-al doilea trimestru. Acesta include fie testul de sânge AFP, fie ultrasunetele sau ambele.
Indiferent dacă alegi sau nu vreunul dintre aceste teste de screening sau diagnostic, majoritatea medicilor recomandă, în mod obişnuit, o ecografie efectuata între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină pentru a verifica anomaliile fizice şi data naşterii bebeluşului. Aceasta poate fi, de asemenea, o şansă pentru tine de a afla sexul bebeluşului tău, dacă doreşti.
Dacă sezonul de gripă a sosit sau se apropie, medicul tău va discuta cu tine despre beneficiile administrării vaccinului împotriva gripei.
Citeste si despre Vârsta gestaţională – măsurarea dimensiunilor în uter
Realizarea testelor de sânge
Între 24 şi 28 de săptămâni, vei primi un test de screening pentru a verifica diabetul gestaţional şi, eventual, un alt test de sânge pentru a verifica anemia.
Dacă ai un RH negativ, dar tatăl bebeluşului nu are (sau nu ştii sigur) se va lua un tub suplimentar de sânge pentru un ecran de anticorpi, care verifică dacă organismul tău produce anticorpi împotriva RH-ului posibil pozitiv al bebeluşului.
Dacă testul de sânge arată că organismul produce anticorpi, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme legate de acest fapt pentru tot restul sarcinii. În cazul opus, o injecţie de imunoglobulină RH efectuată la 28 de săptămâni va împiedica organismul să producă anticorpi.
Unii medici vor aştepta rezultatele testului şi vor administra injecţia doar după ce se confirmă că nu produci anticorpi. Alţii aleg să facă screening-ul de anticorpi şi să facă injecţia RH în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (În timp, injecţia nu va face nimic rău dacă produci deja anticorpi, nu există niciun risc în primirea acesteia.)
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Furnizarea altor tipuri de informatie şi consiliere
La finalul fiecărei vizite, medicul tău va prezenta, pe scurt, concluziile sale, în urma examinării, pentru a te informa dacă are vreo îngrijorare. Ar trebui să-ţi spună și despre modificările normale la care trebuie să te aștepţi, înainte de următoarea vizită, și despre semnele de avertizare care te pot determina să îl suni.
Spre sfârşitul acestui trimestru, medicul îţi va explica importanţa conştientizării mişcărilor bebeluşului şi te va avertiza asupra semnelor de avertizare ale travaliului prematur, a ruperii premature a membranelor şi a preeclampsiei.
În timpul acestui trimestru, medicul ar trebui să discute cu tine despre cursurile de educaţie legate de naştere. Întreabă-l despre organizarea unor cursuri în comunitatea ta sau în spitalul în care urmează să naşti.
Poţi, de asemenea, să te interesezi cu privire la cursurile de alăptare şi îngrijire ale copilului şi să participi la ele în timpul trimestrului al treilea. Şi nu este prea devreme pentru a începe să te gândeşti la alegerea unui doctor pentru bebeluşul tău, medicul ginecolog ar putea să-ţi facă recomandări în acest sens.
Citeste si despre Ghid: Cum aleg maternitatea
Bebelușul meu are acum un anişor şi nicio problemă de sănătate. Viitoare mămici, aveți grijă la tensiune! Îl afectează repede pe bebe din burtică.”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!Salut! Pentru că ne dorim să îți oferim materiale și experiențe care să îți îmbogătească viața de părinte, am creat un scurt chestionar care să ne ajute în acest sens. Completarea lui poate dura până la 8 minute. Și pentru că apreciem fiecare minut pe care ni-l acorzi, punem la bătaie 30 de cărți de parenting. La sfârșitul chestionarului lasă-ne adresa ta pentru a te înscrie automat în tombolă!