Testul Panorama este destul de cunoscut mamelor din România. Testele genetice nu mai sunt de mult timp o noutate pentru laboratoarele din țara noastră. Pentru cele mai frecvente afecțiuni genetice întâlnite, sindromul Down, sindromul Edwards, sindromul Patau și sindromul Turner, se fac teste non invazive cum este Testul Panorama.
Testul Panorama (NIPT-non invasive prenatal tests) este în prezent cel mai avansat screening non-invaziv…
Se scoate dispozitivul de testare din ambalajul de aluminiu sigulat și folosiți-l cât de curând este posibil.
Se așează dispozitivul de testare pe o suprafață plană și curată.
Se scoate tubul de extracție și sticluța de soluție. Scoate-ți capacul și adăugați soluția în tubul de extracție.
Se scuipă saliva în recipientul pentru colectarea salivei.
Se extrag 4 picături de…
Cititoarea noastră Raluca Coman ne-a trimis povestea ei de naștere la Spitalul Sf. Pantelimon din București. Experiența ei a fost umbrită de faptul că, deși a avut test de Covid negativ la internare, a trebuit să stea departe de copil timp de patru zile, până la externare. Redăm povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Am tot citit poveștile mamelor pe Facebook și, până la urmă, mi-am luat…
Cititoarea noastră Raluca ne-a trimis o poveste de naștere în pandemie la Craiova, în care acuză o parte din personalul spitalului pentru modul brutal în care a tratat-o, pentru lipsa îngrijirii de după naștere și pentru faptul că i-a fost declanșat travaliul fără a i se comunica acest lucru. Suferința ei a fost amplificată și de faptul că a fost separată de fetiță în urma unui test pozitiv pentru coronavirus. Redăm…
]]>Cititoarea noastră Cristina R. ne-a trimis o poveste de naștere în pandemie în UK, unde a venit pe lume fiul ei, mămica având alături soțul și moașa. Cristina a avut parte de o naștere frumoasă, iar perioada petrecută în spital este, pentru ea, o amintire plăcută. Redăm povestea de naștere în pandemie în UK așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
„Am născut pe 15 iulie 2020, la ora 14:35, în…
]]> Testul de stres al contracţiilor uterine (CST) se poate face, în timpul sarcinii, pentru a măsura frecvenţa cardiacă a copilului în timpul contracţiilor uterine. Scopul său este acela ca medicii să se asigure că bebeluşul poate obţine oxigenul de care are nevoie de la placentă, în timpul travaliului.
Nasterea bebelusului este o experienta dificila nu doar pentru mama, ci si pentru bebelus care trece prin diverse momente grele: uterul se contracta, fluxul de sange de la placenta scade, trecerea prin canalul vaginal este dificila. Travaliul in sine este o experienta noua si grea pentru bebelusul care a crescut in burtica timp de cateva luni.
Cand este recomandat un test de stres al contractiilor?
În timpul contracţiilor, fluxul de sânge şi oxigen către placentă încetineşte temporar. Dacă placenta este sănătoasă, aceasta are rezerve suplimentare de sânge, pregătite pentru a-i oferi bebeluşului oxigenul de care are nevoie pe durata contracţiilor. Deci, dacă totul este în regulă, inima bebeluşului tău nu va încetini în timpul sau după o contracţie. Dar dacă placenta nu funcţionează corect, bebeluşul nu va obţine suficient oxigen şi inima va bate mai încet după o contracţie.
Testul de stres al contracţiilor este recomandat mai ales dacă ai o sarcină cu grad ridicat de risc și este realizat în ultima parte a sarcinii.
Care este procedura in cazul unui test de stres al contractiilor?
Ţi se va cere să nu mănânci şi să nu bei nimic, timp de şase până la opt ore, înainte de testa, pentru cazul rar în care rezultatele ar putea impune o naştere prin cezariană de urgenţă. (Golirea vezicii cu puţin timp înainte de testare este o idee bună.)
Când este momentul pentru testul fetal, stai întinsă pe partea stângă. Un medic fixează două dispozitive pe burtă: unul monitorizează bătăile inimii bebeluşului; celălalt înregistrează contracţiile din uter. Un aparat va inregistra contracţiile şi bătăile inimii bebeluşului ca două linii separate pe o hârtie grafică.
Testul durează până când vei avea trei contracţii, într-o perioadă de zece minute, fiecare având o durată între 40 şi 60 de secunde. Acesta poate dura până la două ore. S-ar putea abia să simţi contracţiile sau să le simţi puţin asemănătoare cu crampele menstruale; ele nu ar trebui să fie suficient de puternice pentru a-ţi induce travaliul.
Dacă nu ai contracţii de una singură, în primele 15 minute, medicul tău poate că va încerca să le inducă, administrându-ţi o mică doză de oxitocină sintetică (Pitocin) sau îţi va cere să-ţi stimulezi sfârcurile, ceea ce eliberează oxitocina naturală.
Când testul se apropie de final, va trebui să rămâi acolo până când contracţiile tale se opresc sau revin la nivelul de dinainte de testare.
Ce înseamnă rezultatele acestui test al contractiilor uterine?
Dacă bătăile inimii bebeluşului tău nu încetinesc ca răspuns la contracţiile tale, înseamnă că el probabil se descurcă bine. Acesta se numeşte un rezultat normal sau negativ. În acest caz, vei aştepta fie să intri în travaliu, în mod natural, fie să încerci o testare, din nou, peste o săptămână.
Dacă bătăile inimii bebeluşului tău sunt mai lente, după mai bine de jumătate din contracţiile tale, rezultatul testului este pozitiv, semnalând faptul că bebeluşul poate avea probleme de oxigenare la naștere. În acest caz, medicul tău ar putea recomanda imediat naşterea, fie printr-o operaţie de cezariană, dacă bebeluşul nu poate tolera contracţiile sau pare să fie într-un pericol iminent, fie prin inducerea travaliului dacă cervixul este moale şi pregătit sau începe să se dilate.
Analiza modul in care bebelusul reactioneaza in cazul contractiilor este fiabila atunci când indică faptul că totul este bine, dar nu atât de buna atunci când indică faptul că ar putea exista o problemă. Şansele tale de a obţine un rezultat fals pozitiv (indicând o problemă atunci când nu există una) ar putea fie de până la 50%.
Există riscuri în urma testarii contractiilor uterine?
Există un risc mic ca uterul tău să fie hiperstimulat, provocând astfel contracţii mai puternice şi frecvente, fie în urma stimulării mamelonului, fie în urma administrării de Pitocin (doză care este stabilită de medic, în cazul în care este necesară administrarea).
De asemenea, testul poate stimula travaliul prematur. Acest lucru se poate întâmpla dacă ai luat prea mult Pitocin prea repede (sensibilitatea la medicament poate varia de la femeie la femeie) sau dacă îţi stimulezi sfârcurile prea mult timp. De aceea, testul nu este recomandat dacă ai factori de risc de nastere prematura, dacă ai o placenta previa, sau alte condiții medicale ce pot duce la naștere inainte de termen.
Datorită acestor motive, mulţi medici vor evita testul de stres al contracţiilor, dacă este posibil, şi vor recomanda, în schimb, o procedură mai puţin invazivă sau complicată, cum ar fi profilul biofizic sau testul fetal non-stres (NST).
Citeste si despre Ecografiile în sarcină – ghid complet
]]> Testul de stres al contracţiilor uterine (CST) se poate face, în timpul sarcinii, pentru a măsura frecvenţa cardiacă a copilului în timpul contracţiilor uterine. Scopul său este acela ca medicii să se asigure că bebeluşul poate obţine oxigenul de care are nevoie de la placentă, în timpul travaliului.
Nasterea bebelusului este o experienta dificila nu doar pentru mama, ci si pentru bebelus care trece prin diverse momente grele: uterul se contracta, fluxul de sange de la placenta scade, trecerea prin canalul vaginal este dificila. Travaliul in sine este o experienta noua si grea pentru bebelusul care a crescut in burtica timp de cateva luni.
Cand este recomandat un test de stres al contractiilor?
În timpul contracţiilor, fluxul de sânge şi oxigen către placentă încetineşte temporar. Dacă placenta este sănătoasă, aceasta are rezerve suplimentare de sânge, pregătite pentru a-i oferi bebeluşului oxigenul de care are nevoie pe durata contracţiilor. Deci, dacă totul este în regulă, inima bebeluşului tău nu va încetini în timpul sau după o contracţie. Dar dacă placenta nu funcţionează corect, bebeluşul nu va obţine suficient oxigen şi inima va bate mai încet după o contracţie.
Testul de stres al contracţiilor este recomandat mai ales dacă ai o sarcină cu grad ridicat de risc și este realizat în ultima parte a sarcinii.
Care este procedura in cazul unui test de stres al contractiilor?
Ţi se va cere să nu mănânci şi să nu bei nimic, timp de şase până la opt ore, înainte de testa, pentru cazul rar în care rezultatele ar putea impune o naştere prin cezariană de urgenţă. (Golirea vezicii cu puţin timp înainte de testare este o idee bună.)
Când este momentul pentru testul fetal, stai întinsă pe partea stângă. Un medic fixează două dispozitive pe burtă: unul monitorizează bătăile inimii bebeluşului; celălalt înregistrează contracţiile din uter. Un aparat va inregistra contracţiile şi bătăile inimii bebeluşului ca două linii separate pe o hârtie grafică.
Testul durează până când vei avea trei contracţii, într-o perioadă de zece minute, fiecare având o durată între 40 şi 60 de secunde. Acesta poate dura până la două ore. S-ar putea abia să simţi contracţiile sau să le simţi puţin asemănătoare cu crampele menstruale; ele nu ar trebui să fie suficient de puternice pentru a-ţi induce travaliul.
Dacă nu ai contracţii de una singură, în primele 15 minute, medicul tău poate că va încerca să le inducă, administrându-ţi o mică doză de oxitocină sintetică (Pitocin) sau îţi va cere să-ţi stimulezi sfârcurile, ceea ce eliberează oxitocina naturală.
Când testul se apropie de final, va trebui să rămâi acolo până când contracţiile tale se opresc sau revin la nivelul de dinainte de testare.
Ce înseamnă rezultatele acestui test al contractiilor uterine?
Dacă bătăile inimii bebeluşului tău nu încetinesc ca răspuns la contracţiile tale, înseamnă că el probabil se descurcă bine. Acesta se numeşte un rezultat normal sau negativ. În acest caz, vei aştepta fie să intri în travaliu, în mod natural, fie să încerci o testare, din nou, peste o săptămână.
Dacă bătăile inimii bebeluşului tău sunt mai lente, după mai bine de jumătate din contracţiile tale, rezultatul testului este pozitiv, semnalând faptul că bebeluşul poate avea probleme de oxigenare la naștere. În acest caz, medicul tău ar putea recomanda imediat naşterea, fie printr-o operaţie de cezariană, dacă bebeluşul nu poate tolera contracţiile sau pare să fie într-un pericol iminent, fie prin inducerea travaliului dacă cervixul este moale şi pregătit sau începe să se dilate.
Analiza modul in care bebelusul reactioneaza in cazul contractiilor este fiabila atunci când indică faptul că totul este bine, dar nu atât de buna atunci când indică faptul că ar putea exista o problemă. Şansele tale de a obţine un rezultat fals pozitiv (indicând o problemă atunci când nu există una) ar putea fie de până la 50%.
Există riscuri în urma testarii contractiilor uterine?
Există un risc mic ca uterul tău să fie hiperstimulat, provocând astfel contracţii mai puternice şi frecvente, fie în urma stimulării mamelonului, fie în urma administrării de Pitocin (doză care este stabilită de medic, în cazul în care este necesară administrarea).
De asemenea, testul poate stimula travaliul prematur. Acest lucru se poate întâmpla dacă ai luat prea mult Pitocin prea repede (sensibilitatea la medicament poate varia de la femeie la femeie) sau dacă îţi stimulezi sfârcurile prea mult timp. De aceea, testul nu este recomandat dacă ai factori de risc de nastere prematura, dacă ai o placenta previa, sau alte condiții medicale ce pot duce la naștere inainte de termen.
Datorită acestor motive, mulţi medici vor evita testul de stres al contracţiilor, dacă este posibil, şi vor recomanda, în schimb, o procedură mai puţin invazivă sau complicată, cum ar fi profilul biofizic sau testul fetal non-stres (NST).
Citeste si despre Ecografiile în sarcină – ghid complet
]]>