În timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina, te vei vedea cu medicul obstetrician o dată la patru săptămâni, dacă nu ai o condiţie medicală sau alte complicaţii care să necesite verificări mai frecvente. Iată cum vor decurge vizitele prenatale în trimestrul 2 de sarcină şi ce va face medicul tău.
Medicul adună informaţii despre starea ta de sanatate
Medicul tău va începe, probabil, să revadă ecografiile şi aspectele care au fost urmărite la vizita ta prenatală anterioară. Te va informa cu privire la rezultatele testelor care au sosit.
Medicul îţi va adresa întrebări specifice:
De asemenea, medicul va dori să ştie cum te simţi, în general, fizic şi emoţional. Aminteşte-ţi că aceste vizite reprezintă ocazia ta de a aborda toate întrebările sau preocupările pe care le ai, deci asigură-te că ridici orice problemă te interesează.
Înregistrarea greutăţii tale
Luarea adecvată în greutate va creşte şansele de a avea o sarcină sănătoasă şi un copil sănătos. Cât de mult ar trebui să câştigi în greutate depinde de înălţimea şi greutatea ta dinainte de sarcină, precum şi de faptul dacă ai o sarcină multiplă.
Unele femei însărcinate devin nervoase la fiecare verificare a greutăţii – în special atunci când numerele de pe scală indică unele cifre pe care nu le-au mai văzut niciodată. Dacă urcarea pe cântar te supără, urcă-te cu spatele către cântar şi spune-i medicului că preferi să-ţi cunoşti greutatea numai dacă este o problemă.
Dacă ai un istoric cu tulburări de alimentaţie, cum ar fi anorexia sau te lupţi cu o tulburare acum, asigură-te că medicul tău ştie acest lucru. Medicul te poate ajuta să beneficiezi de tot sprijinul de care ai nevoie.
Citeste si despre Sarcina si cresterea in greutate
Verificarea tensiunii arteriale şi test de urină
Proteina din urină poate fi un semn al unei infecţii ale tractului urinar sau, dacă este însoţită de hipertensiune arterială, un semn de preeclampsie. Alte simptome ale preeclampsiei pot include anomalii ale ficatului sau rinichilor, dureri de cap persistente sau modificări ale vederii. Dacă ai hipertensiune arterială fără aceste alte simptome, ai putea avea hipertensiune arterială în sarcină.
Nu este neobişnuit să existe o cantitate mică de zahăr în urină odată la o anumită perioadă de timp în sarcină, dar dacă ai o cantitate mare sau se întâmplă adesea, medicul tău va merge mai departe şi va recomanda un test de sânge pentru a verifica diabetul gestaţional.
Citeste si despre Teste obligatorii in sarcina
Ascultarea bătăilor inimii bebeluşului
Medicul tău poate să fi ascultat deja bătăile inimii bebeluşului tău încă de la 10 săptămâni de sarcină, utilizând un dispozitiv portabil cu ultrasunete numit Doppler. Dar este mai frecvent întâlnit ca medicul să asculte pentru prima dată bătăile inimii la aproximativ 12 săptămâni, în funcţie de poziţia bebeluşului în uter, de greutatea ta şi de precizia datei la care vei naşte.
Verificarea bătăilor inimii bebeluşului va deveni o parte obişnuită a fiecărei vizite prenatale. De aceea, îţi poţi aduce partenerul cu tine pentru a împărtăşi fiorul de a auzi acest semn divin al vieţii pe care aţi creat-o împreună.
Examinarea burticii
Medicul va palpa abdomenul pentru a analiza mărimea uterului şi a copilului în creştere. Începând cu mijlocul sarcinii, el va folosi o bandă de măsurare pentru a verifica înălţimea fundului uterin – distanţa dintre osul pubian şi vârful uterului – pentru a estima dimensiunea şi rata de creştere a bebeluşului tău.
Începând de la 20 de săptămâni până la 36 de săptămâni de sarcina sau mai mult, măsurarea (în centimetri) ar trebui să corespundă aproximativ cu numărul de săptămâni de sarcină. Deci, dacă eşti însărcinată în 24 de săptămâni, înălţimea fundului uterin ar trebui să măsoare aproximativ 24 de centimetri.
Medicul îţi va verifica, de asemenea, mâinile şi picioarele pentru umflături. Şi dacă ai o problema fizică particulară,va verifica si ceea ce ii prezinti tu.
Discuţii despre teste şi proceduri
Dacă nu ai optat pentru biopsia de placentă (CVS, chorionic villus sample) – un test de diagnostic în primul trimestru pentru anomalii cromozomiale şi alte probleme genetice – medicul tău va discuta cu tine despre acest test în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina.
Între 15 şi 20 de săptămâni, este posibil să faci un screening multiplu, un test de sânge pentru a măsura cantitatea a 3 sau 4 substanţe (sau “markeri”), care îţi pot oferi informaţii despre riscul de sindrom Down. Unul dintre markeri, AFP (alfa-fetoproteina) oferă, de asemenea, informaţii despre riscul copilului de a avea defecte congenitale cum ar fi spina bifida.
(În mod ideal, screeningul markerului multiplu se face împreună cu screeningul din primul trimestru – un test de sânge şi o scanare specială cu ultrasunete numită screening translucenta nucală – deoarece împreună rezultatele oferă o mai bună evaluare a riscului de anomalii decât o fac separat. Dacă ai efectuat un test de sânge de ADN liber fetal, în timpul primului trimestru de sarcină, ţi se vor face mai multe teste de screening şi în cel de-al doilea trimestru de sarcină.)
Medicul tău îţi va prezenta amniocenteza, un test care poate diagnostica sindromul Down, precum şi alte anomalii cromozomiale, tulburări genetice şi defecte ale tubului neural. Acest test este, de obicei, făcut atunci când o femeie are între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină si prezinta risc ridicat de anomalii.
Amniocenteza are un risc de avort spontan care trebuie luat in considerare, astfel încât femeile care aleg să facă testul sunt, de obicei, cele care ştiu că se află la un risc mai mare pentru probleme genetice şi cromozomiale. Unele femei aleg să aştepte rezultatele testelor de screening pentru primul – şi al doilea – trimestru înainte de a decide dacă vor face amniocenteza.
Dacă nu ai făcut testul multiplu sau amniocenteza, probabil ţi se va prezenta screeningul special pentru defecte de tub neural în timpul celui de-al doilea trimestru. Acesta include fie testul de sânge AFP, fie ultrasunetele sau ambele.
Indiferent dacă alegi sau nu vreunul dintre aceste teste de screening sau diagnostic, majoritatea medicilor recomandă, în mod obişnuit, o ecografie efectuata între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină pentru a verifica anomaliile fizice şi data naşterii bebeluşului. Aceasta poate fi, de asemenea, o şansă pentru tine de a afla sexul bebeluşului tău, dacă doreşti.
Dacă sezonul de gripă a sosit sau se apropie, medicul tău va discuta cu tine despre beneficiile administrării vaccinului împotriva gripei.
Citeste si despre Vârsta gestaţională – măsurarea dimensiunilor în uter
Realizarea testelor de sânge
Între 24 şi 28 de săptămâni, vei primi un test de screening pentru a verifica diabetul gestaţional şi, eventual, un alt test de sânge pentru a verifica anemia.
Dacă ai un RH negativ, dar tatăl bebeluşului nu are (sau nu ştii sigur) se va lua un tub suplimentar de sânge pentru un ecran de anticorpi, care verifică dacă organismul tău produce anticorpi împotriva RH-ului posibil pozitiv al bebeluşului.
Dacă testul de sânge arată că organismul produce anticorpi, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme legate de acest fapt pentru tot restul sarcinii. În cazul opus, o injecţie de imunoglobulină RH efectuată la 28 de săptămâni va împiedica organismul să producă anticorpi.
Unii medici vor aştepta rezultatele testului şi vor administra injecţia doar după ce se confirmă că nu produci anticorpi. Alţii aleg să facă screening-ul de anticorpi şi să facă injecţia RH în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (În timp, injecţia nu va face nimic rău dacă produci deja anticorpi, nu există niciun risc în primirea acesteia.)
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Furnizarea altor tipuri de informatie şi consiliere
La finalul fiecărei vizite, medicul tău va prezenta, pe scurt, concluziile sale, în urma examinării, pentru a te informa dacă are vreo îngrijorare. Ar trebui să-ţi spună și despre modificările normale la care trebuie să te aștepţi, înainte de următoarea vizită, și despre semnele de avertizare care te pot determina să îl suni.
Spre sfârşitul acestui trimestru, medicul îţi va explica importanţa conştientizării mişcărilor bebeluşului şi te va avertiza asupra semnelor de avertizare ale travaliului prematur, a ruperii premature a membranelor şi a preeclampsiei.
În timpul acestui trimestru, medicul ar trebui să discute cu tine despre cursurile de educaţie legate de naştere. Întreabă-l despre organizarea unor cursuri în comunitatea ta sau în spitalul în care urmează să naşti.
Poţi, de asemenea, să te interesezi cu privire la cursurile de alăptare şi îngrijire ale copilului şi să participi la ele în timpul trimestrului al treilea. Şi nu este prea devreme pentru a începe să te gândeşti la alegerea unui doctor pentru bebeluşul tău, medicul ginecolog ar putea să-ţi facă recomandări în acest sens.
Citeste si despre Ghid: Cum aleg maternitatea
O serie de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina (dupa 28 de săptămâni) sunt necesare pentru a monitoriza evolutia bebelusului si modificarile care apar in corpul tau.
Pe măsură ce atât tu, cât şi medicul tău, vă veţi cunoaşte mai bine şi pentru că data naşterii se apropie, te poţi aştepta la vizite medicale regulate, teste de sânge, analize medicale şi discuţii despre naşterea care urmează. Iată câteva dintre lucrurile pe care le va face medicul tău la aceste întâlniri.
Medicul tău va începe probabil să te întrebe cum te simţi, să urmărească toate problemele ridicate de la ultima ta vizită şi să examineze rezultatele testelor efectuate între timp. Te va întreba dacă ai avut contracţii, amețeli, umflături, dureri de cap sau dacă există alte lucruri care te preocupă sau te deranjează.
Indiferent dacă te întreabă sau nu, spune-i medicului tău despre simptomele pe care le ai, chiar dacă acestea par a fi doar acele stări obişnuite de oboseală, dureri ori modificări ale stării de spirit. Nu te lăsa descurajată de faptul că medicul este prea ocupat. Medicul poate vedea zeci de pacienţi, pe zi, dar sarcina ta este însă cel mai important lucru, din lume, pentru tine.
Medicul te va întreba despre mişcările bebeluşului, atunci cand au loc consultatii ginecologice
Medicul te va întreba cât de mult îţi simţi bebeluşul că se mişcă şi îţi va reaminti să-l suni în orice moment dacă bebeluşul pare mai puţin activ decât de obicei. Te va sfătui să acorzi atenţie mişcărilor bebeluşului tău şi îţi poate cere chiar să începi să numeri mişcările bebeluşului, pentru o anumită perioadă de timp, în fiecare zi.
Medicul îţi va face un control ginecologic
Ca şi în cel de-al doilea trimestru de sarcina, vei fi cântărită şi ţi se va lua tensiunea arterială. Este posibil să ţi se solicite o mostră de urină pentru a verifica semnele de preeclampsie, infecţii ale tractului urinar şi alte probleme. Gleznele, mâinile şi faţa vor fi verificate dacă sunt umflate, care poate fi un semn de preeclampsie.
Medicul va verifica bătăile inimii bebeluşului şi îţi va simţi burtica pentru a estima dimensiunile bebeluşului. De asemenea, va măsura distanţa dintre osul pubian şi partea superioară a uterului (acest lucru se numeşte înălţimea fundului uterin) şi o va compara cu vârsta gestaţională a copilului tău – precum şi cu măsurarea de la vizita precedentă – pentru a se asigura că bebeluşul tău are un ritm de creştere normal. Dacă pare prea mare sau mic, probabil că ţi se va face o ecografie pentru a evalua creşterea şi pentru a verifica nivelul lichidului amniotic.
Medicul tău va putea probabil să îţi spună dacă bebeluşul tău se află în poziţia normală, cu capul în jos, sau cu şezutul înainte. La 36 de săptămâni sau mai puţin, dacă medicul crede că bebeluşul are o poziţie cu şezutul înainte (sau nu poate spune asta cu siguranţă) va face o ecografie pentru a-şi confirma bănuiala. Dacă el are această poziţie, ţi se va face o procedură, numită versiune externă cefalică, în care medicul va încerca să întoarcă bebeluşul.
Probabil că nu vei avea examinări pelvine de rutină, la consultatiile ginecologice din sarcina pentru cel de-al treilea trimestru. Mulţi medici nu le fac decât dacă au o preocupare specifică, cum ar fi un travaliu prematur sau pentru a verifica, de două ori, poziţia bebeluşului (dacă te apropii de data preconizată a naşterii şi poziţia sa nu este clară din examenul abdominal).
Citeste si despre Cum stii cand incepe travaliul?
Dar dacă ai depăşit data naşterii, medicul tău va verifica probabil colul uterin pentru a vedea dacă acesta se relaxează, se retrage sau se dilată (deschide). Acest lucru îl poate ajuta să decidă dacă şi când să inducă naşterea.
El va încerca, de asemenea, să determine dacă bebeluşul tău a “coborât” – adică, dacă s-a mutat, în jos, înspre cavitatea pelviană, în pregătirea pentru naştere. Dacă bebeluşul are capul destul de coborât, poate fi greu pentru medic să îl simtă abdominal. Va putea să spună, cu uşurinţă, acest lucru în urma unui examen vaginal.
Dacă medicul tău nu face examinări vaginale, în mod obişnuit, dar eşti aproape de data naşterii şi eşti dornică să ştii ce se întâmplă, cu siguranţă, poţi cere asta. (Dacă ai un examen pelvin efectuat mai târziu, în timpul sarcinii, este posibil să ai puţină sângerare după.)
Îţi face o injecţie cu Imunoglobulina RH, dacă ai nevoie de una
Dacă eşti RH-negativă şi tatăl bebeluşului nu este (sau nu ştii sigur), vei face un test de sânge pentru a verifica dacă există anticorpi pentru potenţialul RH pozitiv al bebeluşului tău. (Acest test, numit screening de anticorpi, se face uneori spre finalul celui de-al doilea trimestru, când ţi s-a luat sânge pentru testul screening de glucoză.)
O injecţie de imunoglobulină RH, la 28 de săptămâni, îţi va împiedica organismul să producă aceşti anticorpi în ultima parte a sarcinii.
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Nu este nevoie să ţi se facă injecţia cu imunoglobulina RH în cazul, puţin probabil, în care testul de sânge arată că deja produci anticorpi. Dacă sunt prezenţi anticorpii, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme asociate pe perioada întreagă a sarcinii.
Dacă nu ai făcut testul screen de anticorpi mai devreme, medicul tău poate efectua testul de sânge şi îţi poate administra injecţia în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (Între timp, injecţia nu va face nimic dacă produci deja anticorpi şi nu există niciun rău în primirea acesteia.)
Te testează pentru streptococul de grup B
Între 35 şi 37 de săptămâni, medicul tău îţi va tampona vaginul şi rectul pentru a verifica prezenţa unei infecţii obişnuite numite streptococ de grup B. Dacă testul tău este pozitiv, ţi se vor administra antibiotice, în timpul travaliului, pentru a te împiedica să transmiţi infecţia şi bebeluşului tău.
Dacă ai avut o infecţie a tractului urinar de tip B, în timpul sarcinii, nu vei avea nevoie de acest test deoarece, deşi infecţia a fost tratată, vei primi, în mod automat, antibiotice în timpul travaliului. În mod similar, dacă ai avut anterior un bebeluş infectat cu streptococ de grup B.
Discută cu medicul despre orice alte teste de care ai nevoie
Iată alte câteva teste şi metode de îngrijire pe care le-ai putea primi în al treilea trimestru:
Dacă nivelul glucozei din sânge a fost ridicat atunci când ţi s-a făcut testul de provocare a glucozei şi nu ai efectuat încă un test de toleranţă la glucoză, pentru a stabili dacă ai diabet gestaţional, vei face acest test la începutul acestui trimestru.
Sângele îţi va fi verificat din nou pentru anemie, în special dacă ai fost anemică mai devreme în timpul sarcinii.
Dacă prezinţi un risc pentru infecţii cu transmitere sexuală, vei fi testată din nou pentru sifilis, chlamydia, gonoree şi HIV.
Dacă s-a descoperit că ai placenta previa sau placenta joasă, în timpul unei ecografii anterioare, ţi se va face încă o ecografie, la începutul acestui trimestru, pentru a verifica localizarea placentei.
Dacă sarcina ta prezintă un risc ridicat sau medicul tău devine preocupat de anumite probleme, va face teste (cum ar fi un profil biofizic sau un test fetal non-stres sau un test al contractiilor uterine) pentru a se asigura că bebeluşul tău se dezvoltă. Când şi cât de des vei merge pentru aceste teste depinde de motivul testării. Dacă medicul tău este preocupat de creşterea bebeluşului tău, el va cere ecografii periodice pentru a-l măsura şi a verifica nivelul lichidului amniotic.
Dacă sarcina ta este normală, dar ai trecut de data preconizată a naşterii, vei avea nevoie de teste pentru a te asigura că bebeluşul este în continuare bine. Între 40 şi 41 de săptămâni, poţi obţine un profil biofizic complet sau unul modificat, care include un test fetal non-stres, pentru a evalua frecvenţa cardiacă a bebeluşului tău şi o ecografie pentru a verifica nivelul lichidului amniotic. Aceste teste sunt de obicei efectuate, de două ori pe săptămână, şi vor ajuta medicul să decidă dacă este în siguranţă să continue să aştepte ca travaliul să se declanşeze de unul singur.
Chiar dacă totul pare normal, medicul va induce travaliul, dacă naşterea copilului nu are loc în 41 sau 42 de săptămâni. După această perioadă, riscurile de sănătate, atât pentru tine, cât şi pentru bebeluşul tău, cresc dramatic. (Dacă colul uterin este dilatat, poate fi indus mai devreme.)
Medicul tau iti va oferi consiliere pentru sarcina si nastere
Dacă medicul tău nu a făcut deja acest lucru, el va vorbi la începutul acestui trimestru despre semnele unui travaliu prematur şi preeclampsie şi despre alte semne de avertizare (cum ar fi sângerarea vaginală sau mişcarea fetală scăzută), care te fac să îl contactezi imediat. Va trece în revistă schimbările normale, pe care le aştepţi de acum şi până la următoarea vizită şi te informează dacă are anumite preocupări specifice.
Pe măsură ce te apropii de data preconizată a naşterii, medicul va discuta cu tine despre semnele travaliului şi te va informa când trebuie să intri in legătură cu el.
Citeste si despre Cum alegi maternitatea?
Va răspunde la întrebări legate de travaliu şi naştere
Acesta este momentul pentru a rezolva cu medicul tău orice preocupare persistentă pe care o ai cu privire la modul în care vor fi tratate subiecte precum: cum stii cand incepe travaliul şi cum se desfasoara naşterea.
Întrebări frecvente includ:
“Vei fi acolo în timpul travaliului meu?”
“Sunt asistentele medicale o prezenţă constantă sau fiecare dintre ele are grijă de mai mulţi pacienţi deodată?”
“Ce se întâmplă dacă mi se rupe apa şi intru in travaliu în mijlocul nopţii?”
Unele dintre aceste probleme vor fi abordate la cursurile de pregătire a naşterii, dar nu te ruşina să-i ceri medicului să discutaţi despre aceste preocupări. Crearea unui plan de naştere te poate ajuta să-ţi clarifici preferinţele.
Discută despre perioada postpartum
Deoarece este posibil să nu fi in cea mai bună formă, după naştere, pentru a lua decizii importante, acum este momentul să începi să discuţi cu medicul dacă doreşti să intervină pentru legarea trompelor uterine, sa dacă dorești altă metodă de contracepţie după ce ai născut. (Desigur, te poţi răzgândi până atunci.)
Dacă nu ai găsit încă un medic pentru bebeluşul tău, este timpul să începi să cauţi. Medicul tău obstetrician îţi poate da nişte recomandări.
În cele din urmă, medicul te poate examina pentru semne de depresie în timpul sarcinii. Dar nu aştepta să fii întrebată. Dacă te simţi deprimată sau neliniştită, informează-l şi pe medicul tău. El te poate îndruma spre cineva care te poate ajuta.
De asemenea, el te poate întreba despre medicul de familie şi să te informeze despre semnele de depresiei postpartum. Este util să ştii cum să distingi tristeţea naşterii cauzată de oboseală şi hormonii față de o depresie postpartum. Dacă crezi că este posibil să suferi de depresie sau anxietate, este important să cauţi imediat asistenţă medicală.
Acestea sunt in mare parte seria de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina, dar cu siguranta fiecare medic va decide cand este bine sa te vada, in functie de starea medicala specifica tie.
Citeste si articolele din sectiunea Perioada postnatala
În timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina, te vei vedea cu medicul obstetrician o dată la patru săptămâni, dacă nu ai o condiţie medicală sau alte complicaţii care să necesite verificări mai frecvente. Iată cum vor decurge vizitele prenatale în trimestrul 2 de sarcină şi ce va face medicul tău.
Medicul adună informaţii despre starea ta de sanatate
Medicul tău va începe, probabil, să revadă ecografiile şi aspectele care au fost urmărite la vizita ta prenatală anterioară. Te va informa cu privire la rezultatele testelor care au sosit.
Medicul îţi va adresa întrebări specifice:
De asemenea, medicul va dori să ştie cum te simţi, în general, fizic şi emoţional. Aminteşte-ţi că aceste vizite reprezintă ocazia ta de a aborda toate întrebările sau preocupările pe care le ai, deci asigură-te că ridici orice problemă te interesează.
Înregistrarea greutăţii tale
Luarea adecvată în greutate va creşte şansele de a avea o sarcină sănătoasă şi un copil sănătos. Cât de mult ar trebui să câştigi în greutate depinde de înălţimea şi greutatea ta dinainte de sarcină, precum şi de faptul dacă ai o sarcină multiplă.
Unele femei însărcinate devin nervoase la fiecare verificare a greutăţii – în special atunci când numerele de pe scală indică unele cifre pe care nu le-au mai văzut niciodată. Dacă urcarea pe cântar te supără, urcă-te cu spatele către cântar şi spune-i medicului că preferi să-ţi cunoşti greutatea numai dacă este o problemă.
Dacă ai un istoric cu tulburări de alimentaţie, cum ar fi anorexia sau te lupţi cu o tulburare acum, asigură-te că medicul tău ştie acest lucru. Medicul te poate ajuta să beneficiezi de tot sprijinul de care ai nevoie.
Citeste si despre Sarcina si cresterea in greutate
Verificarea tensiunii arteriale şi test de urină
Proteina din urină poate fi un semn al unei infecţii ale tractului urinar sau, dacă este însoţită de hipertensiune arterială, un semn de preeclampsie. Alte simptome ale preeclampsiei pot include anomalii ale ficatului sau rinichilor, dureri de cap persistente sau modificări ale vederii. Dacă ai hipertensiune arterială fără aceste alte simptome, ai putea avea hipertensiune arterială în sarcină.
Nu este neobişnuit să existe o cantitate mică de zahăr în urină odată la o anumită perioadă de timp în sarcină, dar dacă ai o cantitate mare sau se întâmplă adesea, medicul tău va merge mai departe şi va recomanda un test de sânge pentru a verifica diabetul gestaţional.
Citeste si despre Teste obligatorii in sarcina
Ascultarea bătăilor inimii bebeluşului
Medicul tău poate să fi ascultat deja bătăile inimii bebeluşului tău încă de la 10 săptămâni de sarcină, utilizând un dispozitiv portabil cu ultrasunete numit Doppler. Dar este mai frecvent întâlnit ca medicul să asculte pentru prima dată bătăile inimii la aproximativ 12 săptămâni, în funcţie de poziţia bebeluşului în uter, de greutatea ta şi de precizia datei la care vei naşte.
Verificarea bătăilor inimii bebeluşului va deveni o parte obişnuită a fiecărei vizite prenatale. De aceea, îţi poţi aduce partenerul cu tine pentru a împărtăşi fiorul de a auzi acest semn divin al vieţii pe care aţi creat-o împreună.
Examinarea burticii
Medicul va palpa abdomenul pentru a analiza mărimea uterului şi a copilului în creştere. Începând cu mijlocul sarcinii, el va folosi o bandă de măsurare pentru a verifica înălţimea fundului uterin – distanţa dintre osul pubian şi vârful uterului – pentru a estima dimensiunea şi rata de creştere a bebeluşului tău.
Începând de la 20 de săptămâni până la 36 de săptămâni de sarcina sau mai mult, măsurarea (în centimetri) ar trebui să corespundă aproximativ cu numărul de săptămâni de sarcină. Deci, dacă eşti însărcinată în 24 de săptămâni, înălţimea fundului uterin ar trebui să măsoare aproximativ 24 de centimetri.
Medicul îţi va verifica, de asemenea, mâinile şi picioarele pentru umflături. Şi dacă ai o problema fizică particulară,va verifica si ceea ce ii prezinti tu.
Discuţii despre teste şi proceduri
Dacă nu ai optat pentru biopsia de placentă (CVS, chorionic villus sample) – un test de diagnostic în primul trimestru pentru anomalii cromozomiale şi alte probleme genetice – medicul tău va discuta cu tine despre acest test în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcina.
Între 15 şi 20 de săptămâni, este posibil să faci un screening multiplu, un test de sânge pentru a măsura cantitatea a 3 sau 4 substanţe (sau “markeri”), care îţi pot oferi informaţii despre riscul de sindrom Down. Unul dintre markeri, AFP (alfa-fetoproteina) oferă, de asemenea, informaţii despre riscul copilului de a avea defecte congenitale cum ar fi spina bifida.
(În mod ideal, screeningul markerului multiplu se face împreună cu screeningul din primul trimestru – un test de sânge şi o scanare specială cu ultrasunete numită screening translucenta nucală – deoarece împreună rezultatele oferă o mai bună evaluare a riscului de anomalii decât o fac separat. Dacă ai efectuat un test de sânge de ADN liber fetal, în timpul primului trimestru de sarcină, ţi se vor face mai multe teste de screening şi în cel de-al doilea trimestru de sarcină.)
Medicul tău îţi va prezenta amniocenteza, un test care poate diagnostica sindromul Down, precum şi alte anomalii cromozomiale, tulburări genetice şi defecte ale tubului neural. Acest test este, de obicei, făcut atunci când o femeie are între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină si prezinta risc ridicat de anomalii.
Amniocenteza are un risc de avort spontan care trebuie luat in considerare, astfel încât femeile care aleg să facă testul sunt, de obicei, cele care ştiu că se află la un risc mai mare pentru probleme genetice şi cromozomiale. Unele femei aleg să aştepte rezultatele testelor de screening pentru primul – şi al doilea – trimestru înainte de a decide dacă vor face amniocenteza.
Dacă nu ai făcut testul multiplu sau amniocenteza, probabil ţi se va prezenta screeningul special pentru defecte de tub neural în timpul celui de-al doilea trimestru. Acesta include fie testul de sânge AFP, fie ultrasunetele sau ambele.
Indiferent dacă alegi sau nu vreunul dintre aceste teste de screening sau diagnostic, majoritatea medicilor recomandă, în mod obişnuit, o ecografie efectuata între 16 şi 20 de săptămâni de sarcină pentru a verifica anomaliile fizice şi data naşterii bebeluşului. Aceasta poate fi, de asemenea, o şansă pentru tine de a afla sexul bebeluşului tău, dacă doreşti.
Dacă sezonul de gripă a sosit sau se apropie, medicul tău va discuta cu tine despre beneficiile administrării vaccinului împotriva gripei.
Citeste si despre Vârsta gestaţională – măsurarea dimensiunilor în uter
Realizarea testelor de sânge
Între 24 şi 28 de săptămâni, vei primi un test de screening pentru a verifica diabetul gestaţional şi, eventual, un alt test de sânge pentru a verifica anemia.
Dacă ai un RH negativ, dar tatăl bebeluşului nu are (sau nu ştii sigur) se va lua un tub suplimentar de sânge pentru un ecran de anticorpi, care verifică dacă organismul tău produce anticorpi împotriva RH-ului posibil pozitiv al bebeluşului.
Dacă testul de sânge arată că organismul produce anticorpi, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme legate de acest fapt pentru tot restul sarcinii. În cazul opus, o injecţie de imunoglobulină RH efectuată la 28 de săptămâni va împiedica organismul să producă anticorpi.
Unii medici vor aştepta rezultatele testului şi vor administra injecţia doar după ce se confirmă că nu produci anticorpi. Alţii aleg să facă screening-ul de anticorpi şi să facă injecţia RH în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (În timp, injecţia nu va face nimic rău dacă produci deja anticorpi, nu există niciun risc în primirea acesteia.)
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Furnizarea altor tipuri de informatie şi consiliere
La finalul fiecărei vizite, medicul tău va prezenta, pe scurt, concluziile sale, în urma examinării, pentru a te informa dacă are vreo îngrijorare. Ar trebui să-ţi spună și despre modificările normale la care trebuie să te aștepţi, înainte de următoarea vizită, și despre semnele de avertizare care te pot determina să îl suni.
Spre sfârşitul acestui trimestru, medicul îţi va explica importanţa conştientizării mişcărilor bebeluşului şi te va avertiza asupra semnelor de avertizare ale travaliului prematur, a ruperii premature a membranelor şi a preeclampsiei.
În timpul acestui trimestru, medicul ar trebui să discute cu tine despre cursurile de educaţie legate de naştere. Întreabă-l despre organizarea unor cursuri în comunitatea ta sau în spitalul în care urmează să naşti.
Poţi, de asemenea, să te interesezi cu privire la cursurile de alăptare şi îngrijire ale copilului şi să participi la ele în timpul trimestrului al treilea. Şi nu este prea devreme pentru a începe să te gândeşti la alegerea unui doctor pentru bebeluşul tău, medicul ginecolog ar putea să-ţi facă recomandări în acest sens.
Citeste si despre Ghid: Cum aleg maternitatea
O serie de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina (dupa 28 de săptămâni) sunt necesare pentru a monitoriza evolutia bebelusului si modificarile care apar in corpul tau.
Pe măsură ce atât tu, cât şi medicul tău, vă veţi cunoaşte mai bine şi pentru că data naşterii se apropie, te poţi aştepta la vizite medicale regulate, teste de sânge, analize medicale şi discuţii despre naşterea care urmează. Iată câteva dintre lucrurile pe care le va face medicul tău la aceste întâlniri.
Medicul tău va începe probabil să te întrebe cum te simţi, să urmărească toate problemele ridicate de la ultima ta vizită şi să examineze rezultatele testelor efectuate între timp. Te va întreba dacă ai avut contracţii, amețeli, umflături, dureri de cap sau dacă există alte lucruri care te preocupă sau te deranjează.
Indiferent dacă te întreabă sau nu, spune-i medicului tău despre simptomele pe care le ai, chiar dacă acestea par a fi doar acele stări obişnuite de oboseală, dureri ori modificări ale stării de spirit. Nu te lăsa descurajată de faptul că medicul este prea ocupat. Medicul poate vedea zeci de pacienţi, pe zi, dar sarcina ta este însă cel mai important lucru, din lume, pentru tine.
Medicul te va întreba despre mişcările bebeluşului, atunci cand au loc consultatii ginecologice
Medicul te va întreba cât de mult îţi simţi bebeluşul că se mişcă şi îţi va reaminti să-l suni în orice moment dacă bebeluşul pare mai puţin activ decât de obicei. Te va sfătui să acorzi atenţie mişcărilor bebeluşului tău şi îţi poate cere chiar să începi să numeri mişcările bebeluşului, pentru o anumită perioadă de timp, în fiecare zi.
Medicul îţi va face un control ginecologic
Ca şi în cel de-al doilea trimestru de sarcina, vei fi cântărită şi ţi se va lua tensiunea arterială. Este posibil să ţi se solicite o mostră de urină pentru a verifica semnele de preeclampsie, infecţii ale tractului urinar şi alte probleme. Gleznele, mâinile şi faţa vor fi verificate dacă sunt umflate, care poate fi un semn de preeclampsie.
Medicul va verifica bătăile inimii bebeluşului şi îţi va simţi burtica pentru a estima dimensiunile bebeluşului. De asemenea, va măsura distanţa dintre osul pubian şi partea superioară a uterului (acest lucru se numeşte înălţimea fundului uterin) şi o va compara cu vârsta gestaţională a copilului tău – precum şi cu măsurarea de la vizita precedentă – pentru a se asigura că bebeluşul tău are un ritm de creştere normal. Dacă pare prea mare sau mic, probabil că ţi se va face o ecografie pentru a evalua creşterea şi pentru a verifica nivelul lichidului amniotic.
Medicul tău va putea probabil să îţi spună dacă bebeluşul tău se află în poziţia normală, cu capul în jos, sau cu şezutul înainte. La 36 de săptămâni sau mai puţin, dacă medicul crede că bebeluşul are o poziţie cu şezutul înainte (sau nu poate spune asta cu siguranţă) va face o ecografie pentru a-şi confirma bănuiala. Dacă el are această poziţie, ţi se va face o procedură, numită versiune externă cefalică, în care medicul va încerca să întoarcă bebeluşul.
Probabil că nu vei avea examinări pelvine de rutină, la consultatiile ginecologice din sarcina pentru cel de-al treilea trimestru. Mulţi medici nu le fac decât dacă au o preocupare specifică, cum ar fi un travaliu prematur sau pentru a verifica, de două ori, poziţia bebeluşului (dacă te apropii de data preconizată a naşterii şi poziţia sa nu este clară din examenul abdominal).
Citeste si despre Cum stii cand incepe travaliul?
Dar dacă ai depăşit data naşterii, medicul tău va verifica probabil colul uterin pentru a vedea dacă acesta se relaxează, se retrage sau se dilată (deschide). Acest lucru îl poate ajuta să decidă dacă şi când să inducă naşterea.
El va încerca, de asemenea, să determine dacă bebeluşul tău a “coborât” – adică, dacă s-a mutat, în jos, înspre cavitatea pelviană, în pregătirea pentru naştere. Dacă bebeluşul are capul destul de coborât, poate fi greu pentru medic să îl simtă abdominal. Va putea să spună, cu uşurinţă, acest lucru în urma unui examen vaginal.
Dacă medicul tău nu face examinări vaginale, în mod obişnuit, dar eşti aproape de data naşterii şi eşti dornică să ştii ce se întâmplă, cu siguranţă, poţi cere asta. (Dacă ai un examen pelvin efectuat mai târziu, în timpul sarcinii, este posibil să ai puţină sângerare după.)
Îţi face o injecţie cu Imunoglobulina RH, dacă ai nevoie de una
Dacă eşti RH-negativă şi tatăl bebeluşului nu este (sau nu ştii sigur), vei face un test de sânge pentru a verifica dacă există anticorpi pentru potenţialul RH pozitiv al bebeluşului tău. (Acest test, numit screening de anticorpi, se face uneori spre finalul celui de-al doilea trimestru, când ţi s-a luat sânge pentru testul screening de glucoză.)
O injecţie de imunoglobulină RH, la 28 de săptămâni, îţi va împiedica organismul să producă aceşti anticorpi în ultima parte a sarcinii.
Citeste si despre Determinarea factorului Rh și importanța lui în sarcină
Nu este nevoie să ţi se facă injecţia cu imunoglobulina RH în cazul, puţin probabil, în care testul de sânge arată că deja produci anticorpi. Dacă sunt prezenţi anticorpii, bebeluşul tău va fi monitorizat pentru probleme asociate pe perioada întreagă a sarcinii.
Dacă nu ai făcut testul screen de anticorpi mai devreme, medicul tău poate efectua testul de sânge şi îţi poate administra injecţia în aceeaşi vizită la 28 de săptămâni. (Între timp, injecţia nu va face nimic dacă produci deja anticorpi şi nu există niciun rău în primirea acesteia.)
Te testează pentru streptococul de grup B
Între 35 şi 37 de săptămâni, medicul tău îţi va tampona vaginul şi rectul pentru a verifica prezenţa unei infecţii obişnuite numite streptococ de grup B. Dacă testul tău este pozitiv, ţi se vor administra antibiotice, în timpul travaliului, pentru a te împiedica să transmiţi infecţia şi bebeluşului tău.
Dacă ai avut o infecţie a tractului urinar de tip B, în timpul sarcinii, nu vei avea nevoie de acest test deoarece, deşi infecţia a fost tratată, vei primi, în mod automat, antibiotice în timpul travaliului. În mod similar, dacă ai avut anterior un bebeluş infectat cu streptococ de grup B.
Discută cu medicul despre orice alte teste de care ai nevoie
Iată alte câteva teste şi metode de îngrijire pe care le-ai putea primi în al treilea trimestru:
Dacă nivelul glucozei din sânge a fost ridicat atunci când ţi s-a făcut testul de provocare a glucozei şi nu ai efectuat încă un test de toleranţă la glucoză, pentru a stabili dacă ai diabet gestaţional, vei face acest test la începutul acestui trimestru.
Sângele îţi va fi verificat din nou pentru anemie, în special dacă ai fost anemică mai devreme în timpul sarcinii.
Dacă prezinţi un risc pentru infecţii cu transmitere sexuală, vei fi testată din nou pentru sifilis, chlamydia, gonoree şi HIV.
Dacă s-a descoperit că ai placenta previa sau placenta joasă, în timpul unei ecografii anterioare, ţi se va face încă o ecografie, la începutul acestui trimestru, pentru a verifica localizarea placentei.
Dacă sarcina ta prezintă un risc ridicat sau medicul tău devine preocupat de anumite probleme, va face teste (cum ar fi un profil biofizic sau un test fetal non-stres sau un test al contractiilor uterine) pentru a se asigura că bebeluşul tău se dezvoltă. Când şi cât de des vei merge pentru aceste teste depinde de motivul testării. Dacă medicul tău este preocupat de creşterea bebeluşului tău, el va cere ecografii periodice pentru a-l măsura şi a verifica nivelul lichidului amniotic.
Dacă sarcina ta este normală, dar ai trecut de data preconizată a naşterii, vei avea nevoie de teste pentru a te asigura că bebeluşul este în continuare bine. Între 40 şi 41 de săptămâni, poţi obţine un profil biofizic complet sau unul modificat, care include un test fetal non-stres, pentru a evalua frecvenţa cardiacă a bebeluşului tău şi o ecografie pentru a verifica nivelul lichidului amniotic. Aceste teste sunt de obicei efectuate, de două ori pe săptămână, şi vor ajuta medicul să decidă dacă este în siguranţă să continue să aştepte ca travaliul să se declanşeze de unul singur.
Chiar dacă totul pare normal, medicul va induce travaliul, dacă naşterea copilului nu are loc în 41 sau 42 de săptămâni. După această perioadă, riscurile de sănătate, atât pentru tine, cât şi pentru bebeluşul tău, cresc dramatic. (Dacă colul uterin este dilatat, poate fi indus mai devreme.)
Medicul tau iti va oferi consiliere pentru sarcina si nastere
Dacă medicul tău nu a făcut deja acest lucru, el va vorbi la începutul acestui trimestru despre semnele unui travaliu prematur şi preeclampsie şi despre alte semne de avertizare (cum ar fi sângerarea vaginală sau mişcarea fetală scăzută), care te fac să îl contactezi imediat. Va trece în revistă schimbările normale, pe care le aştepţi de acum şi până la următoarea vizită şi te informează dacă are anumite preocupări specifice.
Pe măsură ce te apropii de data preconizată a naşterii, medicul va discuta cu tine despre semnele travaliului şi te va informa când trebuie să intri in legătură cu el.
Citeste si despre Cum alegi maternitatea?
Va răspunde la întrebări legate de travaliu şi naştere
Acesta este momentul pentru a rezolva cu medicul tău orice preocupare persistentă pe care o ai cu privire la modul în care vor fi tratate subiecte precum: cum stii cand incepe travaliul şi cum se desfasoara naşterea.
Întrebări frecvente includ:
“Vei fi acolo în timpul travaliului meu?”
“Sunt asistentele medicale o prezenţă constantă sau fiecare dintre ele are grijă de mai mulţi pacienţi deodată?”
“Ce se întâmplă dacă mi se rupe apa şi intru in travaliu în mijlocul nopţii?”
Unele dintre aceste probleme vor fi abordate la cursurile de pregătire a naşterii, dar nu te ruşina să-i ceri medicului să discutaţi despre aceste preocupări. Crearea unui plan de naştere te poate ajuta să-ţi clarifici preferinţele.
Discută despre perioada postpartum
Deoarece este posibil să nu fi in cea mai bună formă, după naştere, pentru a lua decizii importante, acum este momentul să începi să discuţi cu medicul dacă doreşti să intervină pentru legarea trompelor uterine, sa dacă dorești altă metodă de contracepţie după ce ai născut. (Desigur, te poţi răzgândi până atunci.)
Dacă nu ai găsit încă un medic pentru bebeluşul tău, este timpul să începi să cauţi. Medicul tău obstetrician îţi poate da nişte recomandări.
În cele din urmă, medicul te poate examina pentru semne de depresie în timpul sarcinii. Dar nu aştepta să fii întrebată. Dacă te simţi deprimată sau neliniştită, informează-l şi pe medicul tău. El te poate îndruma spre cineva care te poate ajuta.
De asemenea, el te poate întreba despre medicul de familie şi să te informeze despre semnele de depresiei postpartum. Este util să ştii cum să distingi tristeţea naşterii cauzată de oboseală şi hormonii față de o depresie postpartum. Dacă crezi că este posibil să suferi de depresie sau anxietate, este important să cauţi imediat asistenţă medicală.
Acestea sunt in mare parte seria de consultatii ginecologice in trimestrul 3 de sarcina, dar cu siguranta fiecare medic va decide cand este bine sa te vada, in functie de starea medicala specifica tie.
Citeste si articolele din sectiunea Perioada postnatala
Ai trecut si de cel de-al doilea trimestru de sarcina si esti din ce in ce mai aproape de marele eveniment: nasterea bebelusului vostru. Dar pana atunci mai ai cateva lucruri de facut. Afla aici despre ce este vorba.
S-ar putea ca in cel de-al treilea trimestru de sarcina sa reapara anumite simptome simtite in primul trimestru, precum oboseala, o usoara iritabilitate si nevoia din ce in cea mai pronuntata de a urina. Pe langa acestea, este tot mai posibil sa simti, din cand in cand, contractiile Braxton-Hicks, dar si sa te confrunti cu unele noi dureri: de spate, de picioare etc. Ai cat mai multa grija de tine si de micutul din burtica, si cauta sa ai parte de activitati placute si relaxante.
Citeste si: 8 lucruri de facut inainte de nastere
Lista de lucruri de facut in trimestrul trei de sarcina:
Sa-ti faci bagajul de spital. Citeste aici ce trebuie sa contina bagajul pentru nou nascut, dar si Bagajul gravidei pentru maternitate.
O nevoie tot mai acuta de a te “cuibari”, se simte tot mai pronuntat “instinctul de cuib”, nevoia de a aranja lucrurile si de a pregati totul pentru venirea bebelusului, de la hainute, pana la camera in care va sta. De aceea sa nu te mire ca vei dori sa speli hainutele bebelusului, sa le calci, sa stergi praful zilnic prin casa, sa aranjezi si rearanjezi lucrurile prin casa, sa renunti la obiecte mai vechi, pentru a le face loc celor pentru copil etc. Urmeaza-ti instinctul, dar nu exagera!
Sa te informezi despre procesul de nastere, sa te pregatesti emotional si fizic pentru venirea bebelusului. De aceea este o perioada deosebit de buna pentru a participa la cursuri prenatale, impreuna cu partenerul tau. Ia in calcul si pregatirea unui plan de nastere.
Esti anxioasa? Este firesc! Sunt atat de multe schimbari si urmeaza o etapa atat frumoasa si diferita in viata ta, incat este normal sa apara tot felul de ganduri si de intrebari. Specialistii sustin ca pentru a elimina gandurile nedorite, incearca sa meditezi cat mai mult, sa faci plimbari in natura, in aer liber etc.
Mergi la intalniri mai dese cu partenerul, pentru a-ti consolida relatia si pentru a va pregati impreuna de ceea ce urmeaza. Impartasiti-va gandurile si emotiile.
Trage un pui de somn. Apoi inca unul. Incearca sa ai parte zilnic de un mic somn in timpul zilei.
Daca planifici sa alaptezi, inscrie-te la un curs sau mergi la un consultant in lactatie pentru a-ti explica la ce sa te astepti si cum sa procedezi in primele zile dupa nastere.
Descarca-ti pe telefon o aplicatie care cronometreaza contractiile, dar si una care iti explica ce se intampla in fiecare saptamana de sarcina (asta daca nu ai deja instalata o astfel de aplicatie).
Intereseaza-te de scaunel de masina (care se potriveste masinii voastre, ce brand, de ce sa tii cont, cum se instaleaza etc).
Pregateste lucrurile pentru bebelus (hainute, produse de igiena, patut, carucior etc). Afla aici care sunt acele lucruri necesare pentru bebelus: cum sa cumperi fara a cheltui prea mult, dar si cum imbraci un nou nascut.
Discuta cu partenerul despre “logistica” din primele saptamani de dupa nastere: cum va veti imparti responsabilitatile, care va fi programul de vizita al familiei extinse sau prietenilor, pe ajutorul cui puteti conta etc.
Important de citit: Mama, tata, copilul si soacra.
Autor: Inga Stoian