Ce activități utile și distractive pot avea acasă părinții împreună cu copiii lor? Cum trebuie să arate spațiul de acasă al copilului, spațiu amenajat în stil Montessori? Iată cele mai importante elemente despre metoda Montessori aplicată acasă, de la un profesor Montessori.
Monalisa Marin este profesor Montessori de mai bine de cinci ani, meserie pe care a practicat-o în Suedia, Germania și Egipt. În contextul pandemiei…
La 27 de săptămâni când s-a declanșat nașterea, fătul cântărea doar 400 de grame și avea malformații.
Cititoarea noastră Elena C., din Slatina, ne-a scris experiența ei cu o sarcină cu retard sever de creștere, urmată de nașterea unui copil mort la 27 de săptămâni, care a lăsat-o pe mamă cu inima îndurerată. Redăm povestea, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”În anul 2017 am trecut,…
Deși și-a dorit o naștere naturală, mămica a ajuns în cele din urmă la cezariană.
Cititoarea noastră ne-a scris o poveste de naștere la Craiova, în Spitalul Județean, unde totul a decurs ca pe roate. Nemulțumirea mămicii este legată de insistențele doctoriței care i-a monitorizat sarcina pentru nașterea prin cezariană. Redăm povestea de naștere la Craiova, așa cum a fost scrisă de cititoarea…
Nașterea gemenilor, într-un spital din Franța, este o amintire prețioasă chiar și acum, la 8 ani distanță.
Cititoarea noastră Maria Costea ne-a scris povestit nașterea gemenilor ei într-un spital din Franța, cu 8 ani în urmă. Sarcina ei, considerată cu risc, a fost intens monitorizată, iar din luna a cincea mămica a trebuit să stea mai mult în pat, lucru care a adus-o în pragul răbdării. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:
”Citesc cu plăcere articole dumneavoastră și, cum fiecare venire în lume a unui copilaș este diferită, îmi doresc să vă împărtășesc nașterea băiețeilor mei gemeni.
În urmă cu 8 ani am aflat că sunt însărcinată. Ce mare ne-a fost uimirea când, la prima ecografie, moașa ne-a anunțat cu zâmbetul pe buze că o să fim ferciții părinți de gemeni. Un hohot de ras, de neîncredere, iar apoi iată-ne plecați spre casă cu sufletul plin de bucurie și cu capul umplut de griji, întrebându-ne cum o să putem să ne descurcăm cu gemeni.
Din luna a cincea am stat mai mult în pat
Țin să precizez că eu locuiesc în Franța, iar aici vizitele medicale și ecografiile sunt, în mod normal, așa: prima la trei luni, a doua la cinci luni și ultima la șapte luni. Am aflat la prima ecografie că sarcina cu gemeni este considerată o sarcină cu risc și am descoperit bucuria vizitelor medicale, în fiecare lună trei vizite: una cu ginecologul, a doua pentru ecografie și ultima pentru analiza de sânge.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.
Lunile au trecut și a început frica unei nașteri premature după ce, din luna a cincea, medicii m-au sfătuit să nu mă ridic din pat prea des, să nu fac nici un efort. Iată-mă în luna a șaptea, când riscul unui nașteri premature nu mai punea în pericol așa mult bebelușii.
Teama de cezariană
La șapte luni, o altă frică a luat locul: frica unei nașteri prin cezariană. În Franța, tăticul poate participa la naștere, dar numai în cazul în care nașterea este pe cale naturală. La maternitate m-au anunțat că dacă până la opt luni nu nasc, îmi declanșează ei nașterea, spre marea mea usurare. Cred că o să vă par o mamă nerecunoscătoare și care se gândește numai la ea, dar, cu o burtă până la gură, cu nopți fără somn din cauza hormonilor și lungită în pat, zilele mi se păreau foarte lungi.
Începând cu luna a opta, vizitele medicale erau din 48 în 48 de ore și, spre marele meu necaz, la fiecare vizită toate bune și ginecologul nu voia să îmi declanșeze nașterea, cum spusese inițial. Nu puteți să vă imaginați rușinea ce o simțea soțul, când eu, cu lacrimi mari, plângeam în cabinetul ginecologului pentru că nu mai suportam sarcina și voiam să nasc.
Soțul credea că, odată ce s-a rupt apa, nasc imediat
La opt luni și jumătate, ziua cea mare a venit. Soțul era la muncă, iar eu am început să pierd apa. Repede am sunat soțul, care, în douăzeci de minute, a ajuns acasă. Drumul spre maternitate mi s-a părut scurt, dar soțului, care credea că odată ce mi s-a rupt apa voi naște imediat, i s-a părut o eternitate.
Contracțiile au început pe la 9 seara și, după o oră, spre marea mea bucurie, mi-au pus peridurala. Cum travaliul înainta încet, medicii au decis să ne lase liniștiți, fără să forțez, pentru că le era frică să nu se nască gemenii în zile diferite.
Nașterea gemenilor, așteptată de 10 oameni
După ora 12 noaptea s-au hotărât să mă ducă în sala de operații, căci cu gemeni nu se știe niciodată dacă nu sunt complicații și dacă nu trebuie să se facă cezariană de urgență. Așa, înconjurată de soț, care mă încuraja ca la un meci de fotbal, ginecolog, pediatru, anestezist, moașă, infirmieră, asistentă și doi stagiari, am născut băiețeii. A fost un moment de mari emoții și fericire, pentru că am putut în sfârșit să îi strângem în brațe.
Când ne-au întreabat cum vrem să îi îmbrăcăm, ne-am dat seama că am uitat acasă valiza pregatită de luni de zile. Aceasta a fost povestea nașterii gemenilor, și azi, când îi privesc la aproape opt anișori, îmi aduc cu placere aminte de ziua cea mare, când i-am născut”.
Băiețeii mult așteptați ai familiei.
DISCLAIMER
Povestea prezentată este scrisă integral de cititoarea Totul Despre Mame și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autoarei. Este o expunere subiectivă a unui moment trăit de cititoarea noastră, iar Totul Despre Mame nu își poate asuma veridicitatea relatarii mămicii.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa contact@totuldespremame.ro, cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
Desenele animate i-au schimbat inclusiv atitudinea agresiva asupra copiilor miciDesenele animate și autismul. Cum a scăpat de aversiunea față de copiii mici
Nu, nu-l uitam în fața televizorului! Nici acum nu-l uit! Ne-am uitat mereu, ne uităm și acum împreună chiar dacă are 13 ani, dar acum bârfim, suntem șmecheri, nu-i mai traduc emoțiile, acțiunile și sentimentele. După Boom, am avut JIM JAM și acolo au fost două seriale pentru care putea să se ardă friptura-n cuptor, putem lăsa orice să le vedem: JARMIES și GRĂDINA CU PUFUȘORI. Doamne și mie îmi e dor de ele! Păcat că nu mai avem Jim Jam! Primele erau niște steluțe (uf, am uitat cum le chema pe fiecare) dintre care una era Baby, iar la Grădina cu Pufușori toți erau micuți și erau niște animăluțe ciudate, de mi-au dat toată zoologia peste cap! (de exemplu țânțarul Lola avea trompiță de elefant).
În fine, pe lângă multele cuvinte, cântecele, emoții învățate, David a renunțat să mai bruscheze copiii mai mici decât el, după ce a devenit fanul acestor două seriale. Cumva, din acțiunile prezentate a înțeles statutul lui în raport cu bebelușii și cei de sub 4 ani, nu mai devenea nervos în prezența lor și nu mai devenea violent cu ei! Îndrăgind personajele micuțe din desene, a învățat să-și gestioneze reacțiile în preajma copiilor mici. Bine, n-am lăsat greul doar în seama Pufușorilor sau a Jarmișilor, i-am corectat fiecare gest nepotrivit, arătâdu-i de fiecare dată care ar fi reacția adecvată față de oameni mari și copii.
Desenele de la Disney Junior l-au schimbat. În bine!
De la 5 ani și până acum ne tot uitam (aproape) zilnic la Disney Junior. Cu Mickey, Sofia, Elena din Avalor, Nancy, Zu, Miles și alte personaje, David și-a îmbogățit treptat limbajul, a memorat replici întregi, a învățat să facă grimase, să înțeleagă emoții, să fie empatic și politicos, să fie manierat, să cunoască expresii în engleză și-n franceză, să prețuiască prietenia, familia, bunătatea din oameni, să-i placă vizitele și petrecerile.
Nu exagerez cu nimic când spun că Disney a fost un super-terapeut pentru David, are atâtea achiziții de pe urma lui, încât cred că aș fi plătit prețul unei case terapeuților și tot nu ar fi reușit să-i „generalizeze” atât de multe noțiuni, cum a făcut acest canal.
Da și acum ne uităm împreună, că între timp am realizat că și mie îmi face bine, sunt toate bune și frumoase, nu mă sperii ca la știri, mereu e un final fericit și îmi place să comentez cu David câte o fază! Limbajul lui este plin de noțiuni abstracte tot de aici, pe care habar nu am cum i le-aș fi putut preda altfel. Mai fac unii glumițe pe seama sa că are 13 ani și se uită la un canal de copii mici, dar nu prea ne ating astfel de atitudini, căci n-a stat nimeni lângă noi când David nu lega două vorbe și când nu știa că iarba-i verde și cerul albastru.
Pentru noi desenele animate chiar au avut un rol esențial în dobândirea de achiziții pe toate ariile de dezvoltate, i-au stimulat intelectul, limbajul, comportamentul, imaginația, dorința de a cunoaște și capacitatea de a fi bun. Sunt mulți copii cu autism sau foarte buni la carte, dar din ce în ce mai puțini sunt fericiți, cu suflet cald și cu poftă de viață. Poate eu, tac-su, prietenii, familiile noastre, colegii de clasă și desenele animate am reușit să „plantăm” în el valorile astea și de aceea, David va avea mereu acces la televizor. Da, știu, cu măsură!
În episodul viitor voi povesti despre cea mai riscată și-n același timp cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată în viața mea: mi-am dat demisia din funcția de redactor șef adjunct al unei reviste de interes național, am renunțat la un salariu pe care nici azi mulți nu-l au, pentru a fi șomer 7 luni și pentru a mă întoarce în învățământ, pentru a fi în fiecare clipă cu copilul meu!
Dacă îți place cum scrie Georgiana și te interesează povestea autismului lui David, citește și episoadele anterioare:
Mai multe despre viața de zi cu zi a Georgianei găsești pagina de Facebook, unde Geo marchează toate micile și marile realizări ale lui David.