Bebelusul
Prima campanie despre prevenirea infecțiilor cu Virus Sincițial Respirator (VSR) în rândul copiilor
Prima campanie de comunicare națională dedicată creșterii nivelului de conștientizare a riscului infecțiilor determinate de VSR la copiii din categoriile vulnerabile
Denumire campanie : desprevsr.ro
Website **: www.desprevsr.ro
București,… Septembrie 2022
Asociația de Neonatologie din România, Societatea Română de Pediatrie, Asociația Română pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați – ARNIS, cu susținerea AstraZeneca inițiază campania educațională despre prevenirea infecțiilor cu Virus Sincițial Respirator (VSR) în rândul copiilor din grupele vulnerabile, denumită “desprevsr.ro”. Astfel publicul larg poate avea acces la informații bine structurate despre cum se manifestă acest virus, care ar fi factorii de risc când este necesar să fie contactat medicul, dar și care sunt măsurile de prevenție. (link extern: www.desprevsr.ro)
Virusul Sincițial Respirator este responsabil pentru peste 60% din infecțiile tractului respirator la copii1
În contextul campaniei de conștientizare, vă oferim o serie de informații relevante despre VSR*:
Aproape fiecare copil va fi infectat până la vârsta de 2 ani cu VSR. 1
63% din infecțiile acute ale tractului respirator la sugari sunt determinate de VSR1
Este cea mai frecventă cauză de bronșiolită și pneumonie la sugari2
Este una dintre principalele cauze de spitalizare pentru sugari în primul lor an de viață1
Anual, acest virus este responsabil pentru 33 de milioane de cazuri de infecții ale tractului respirator, la nivel global, și600 de decese la copii sub vârsta de 5 ani (27.300 de decese la sugari mai mici de 6 luni).3
Contrar acestor statistici alarmante, cazurile în România ramân subestimate și neraportate. Datele raportate nu reflectă realitatea și există o nevoie de sistem de supraveghere a sezonului VSR.
Virusul Sincițial Respirator (VSR) este un virus întâlnit frecvent, în special în sezonul rece (toamnă-iarnă) și este responsabil de infecții ale tractului respirator.4,5
”Un copil trece, în medie, prin 8-10 infecții respiratorii în an. Să reținem faptul că marea majoritate a infecțiilor sunt virale. Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite virusuri sunt: virusul sincițial respirator, care este cauza a peste 60-70% din infecțiile copilului mic sub cinci ani, urmat apoi de rinovirusuri, virusurile gripale și paragripale, pe care le întâlnim în mod obișnuit în sezonul rece. Virusul VSR este extrem de întâlnit din septembrie-octombrie și până în aprilie-mai. Este o perioadă destul de îndelungată comparativ cu virusul gripal, care începe un pic mai târziu și dispare destul de repede la începutul primăverii” spune dr Irina Costache, medic primar pediatru.
La debut simptomele infecției (link extern: https://desprevsr.ro/ce-este-VSR#simptomele-infectiei) cu VSR pot fi asemănătoare cu cele ale unei răceli, dar în unele cazuri acestea se pot agrava, cei mai vulnerabili fiind sugarii și în general copiii mai mici de doi ani. 6,7
”VSR este cauza unor infecții care pot fi banale la copilul cu un status imun adecvat, dar care pot fi foarte complicate la copilul care are vârsta de sub doi ani sau care are boli cronice, pulmonare, cardiace sau un anumit grad de deficit imun” explică dr Irina Costache, medic primar pediatru.
Prematuritatea se asociază cu risc crescut de infecții severe determinate de VSR8
VSR se transmite extrem de ușor, ”prin contactul direct sau apropiat cu secrețiile care conțin particule virale, practic, transmiterea directă este mult mai importantă decât cea aeriană. Este foarte important de precizat că acest virus stă pe piele cam 30 de minute, iar pe suprafețele meselor, jucăriilor, pe clanțele ușilor până la 12 ore. Incubația durează cam 3-6 zile, iar eliminarea virusului, la copii, durează cam 3-8 zile, dar discutăm și de 3 săptămâni dacă vorbim de un copil imunocompromis” spune dr Iuliana Picioreanu, medic primar medicina de familie.
O atenționare specială ar fi în cazul prematurilor, care pot fi sever afecțați de VSR, potrivit Corinei Croitoru, președintele Asociației Române pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați – ARNIS, care îi îndeamnă pe părinții de prematuri să respecte anumite ”măsuri de igienă, precum, igiena mâinilor, curățarea mediului, a încăperilor și aerisirea frecventă, curățarea jucăriilor cu care copilul întră în contact, evitarea vizitelor cu prieteni, cunoscuți pe perioada sezonului, mai ales, noiembrie-martie, evitarea contactului cu persoane cu infecții respiratorii, evitarea plimbărilor în spații publice aglomerate”. Iar ca și protecție suplimentară pentru copiii născuți prematur, Corina Croitoru menționează că ar fi și ”alăptarea exclusivă și cea pe termen lung, dar și ca bebelușul să nu fie expus fumului de țigară”.
Există metode de tratament suportiv pentru infecția cu VSR
În prezent, nu este disponibil niciun vaccin pentru prevenirea VSR, dar există tratamente supportive pe care un medic le poate recomanda în cazul în care copilul este la risc (link extern: https://desprevsr.ro/copilul-meu-este-la-risc ) pentru infecții severe determinate de VSR.
Referințe:
Piedimonte G, Perez MK. Respiratory syncytial virus infection and bronchiolitis. Pediatr Rev. 2014;35(12):519-530. doi:10.1542/pir.35-12-519
Shi T, McAllister DA, O’Brien KL, et al; RSV Global Epidemiology Network. Global, regional, and national disease burden estimates of acute lower respiratory infections due to respiratory syncytial virus in young children in 2015: a systematic review and modelling study. Lancet. 2017;390(10098):946-958. doi:10.1016/S0140-6736(17)30938-8
Villamil, J.P.S., Polack, F.P. & Buendía, J.A. Disability-adjusted life years for respiratory syncytial virus in children under 2 years. BMC Public Health 20, 1679 (2020). https://doi.org/10.1186/s12889-020-09796-x
Li Y, Reeves RM, Wang X, et al. Global patterns in monthly activity of influenza virus, respiratory syncytial virus, parainfluenza virus, and metapneumovirus: a systematic analysis. Lancet Glob Health. 2019;7(8):e1031-e1045. doi:10.1016/S2214-109X(19)30264-5
Obando-Pacheco P, Justicia-Grande AJ, Rivero-Calle I, et al. Respiratory syncytial virus seasonality: a global overview. J Infect Dis. 2018;217(9):1356-1364. doi:10.1093/infdis/jiy056
Goldstein M, Phillips R, DeVincenzo JP, et al. National Perinatal Association 2018 Respiratory Syncytial Virus (RSV) Prevention Clinical Practice Guideline: an evidence-based interdisciplinary collaboration. Neonatology Today. 2017;12:1-27.
Mayo Clinic. Respiratory syncytial virus (RSV): symptoms & causes. 22 iulie 2017. Accesat pe 24 iunie 2020. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/respiratory-syncytial-virus/symptoms-causes/syc-20353098
Sommer C, Resch B, Simões EA. Risk factors for severe respiratory syncytial virus lower respiratory tract infection. Open Microbiol J. 2011;5(suppl2-M4):144-154. doi:10.2174/1874285801105010144
* EHMA, https://ehma.org/wp-content/uploads/2022/04/White-Paper-Burden-of-RSV-Final-V2.pdf
**acest website se adresează publicului larg.
Bebelusul
Dermatita atopica: cauze, simptome și strategii de tratament eficiente
Dermatita atopica, cunoscuta și sub numele de eczema atopica, este o afecțiune cutanată cronică care poate afecta în special copiii, dar și adulții. Aceasta se manifestă prin inflamații ale pielii care determină mâncărime intensă, roșeață, iritație și uscăciune. Cauzele acestei afecțiuni complexe sunt în continuare studiate și cercetate, dar se pare că o combinație de factori genetici, imunologici, de mediu și stil de viață pot contribui la dezvoltarea și agravarea dermatitei atopice.
Cauzele dermatitei atopice
Factori Genetici: Dermatita atopica are o componentă genetică puternică. Persoanele cu antecedente familiale de dermatită atopica, astm sau alergii sunt mai susceptibile să dezvolte această afecțiune. Anumite mutații genetice pot afecta funcționarea barierei cutanate, făcând pielea mai susceptibilă la inflamații și alergii.
Funcționarea Deficitară a Barierei Cutanate: În mod normal, pielea acționează ca o barieră protectoare împotriva substanțelor iritante și alergenilor din mediu. În cazul dermatitei atopice, această barieră cutanată poate fi compromisă, permițând intrarea și reacția la alergeni, bacterii și alte substanțe iritante.
Reacții Imunologice: Sistemul imunitar joacă un rol esențial în dezvoltarea dermatitei atopice. Persoanele cu această afecțiune pot prezenta reacții imune exagerate la anumiți alergeni sau substanțe iritante din mediu. Aceste reacții pot declanșa inflamații și simptomele specifice ale eczemei.
Factori de Mediu: Expoziția la anumite factori de mediu poate contribui la agravarea dermatitei atopice. Alergenii precum polenul, praf, acarienii și substanțele chimice din produsele de curățare sau cosmetice pot declanșa sau agrava simptomele.
Stil de Viață și Factori Alimentari: Anumite alimente și stiluri de viață pot influența severitatea dermatitei atopice. Consumul excesiv de alimente procesate, bogate în zahăr sau grăsimi nesănătoase, precum și lipsa hidratării pot agrava uscăciunea pielii. De asemenea, alergiile alimentare pot contribui la agravarea simptomelor la unii pacienți.
Stresul și Factorii Emoționali: Stresul și anxietatea pot afecta sistemul imunitar și pot declanșa sau agrava simptomele dermatitei atopice. Mâncărimea și disconfortul fizic pot agrava și mai mult stresul emoțional, creând un ciclu negativ.
Expunerea la Infecții: Infecțiile cutanate pot agrava simptomele dermatitei atopice. Pielea afectată este mai vulnerabilă la infecții bacteriene sau fungice, ceea ce poate duce la inflamație suplimentară și disconfort.
Dermatita atopica este o afecțiune complexă și multifactorială, în care factorii genetici, imunologici, de mediu și stil de viață interacționează pentru a determina dezvoltarea și severitatea bolii
Factorii de risc ai dermatitei atopice
Dermatita atopica, o afecțiune cutanată cronică care afectează în principal copiii și uneori și adulții, vine la pachet cu o serie de factori de risc care pot influența dezvoltarea și agravarea simptomelor. Acești factori de risc sunt importanți pentru înțelegerea și gestionarea acestei afecțiuni, ajutând atât pacienții, cât și profesioniștii din domeniul sănătății să identifice și să abordeze cauzele subiacente ale dermatitei atopice.
Istoricul Familial: Una dintre cele mai puternice legături cu dezvoltarea dermatitei atopice este prezența antecedentelor familiale. Dacă unul sau ambii părinți suferă de dermatită atopica, astm sau alte alergii, riscul ca un copil să dezvolte aceeași afecțiune crește semnificativ.
Alergiile Alimentare și Alergiile Respiratorii: Copiii sau adulții cu alergii alimentare sau alergii respiratorii sunt mai predispuși să dezvolte dermatită atopica. Acest lucru se datorează unei reactivități alergice crescute a sistemului imunitar, care poate provoca inflamații și iritații cutanate.
Factorii de Mediu: Expunerea la factori de mediu precum polenul, mucegaiul, praf și substanțele chimice din produsele de curățare poate declanșa sau agrava simptomele dermatitei atopice. Aerul uscat sau poluat poate usca pielea și poate contribui la apariția iritațiilor.
Varația Climei: Climatul poate juca un rol important în dezvoltarea dermatitei atopice. De exemplu, temperaturile reci și uscăciunea din timpul iernii pot agrava uscăciunea pielii, în timp ce căldura și transpirația excesivă din timpul verii pot agrava mâncărimea și iritația.
Hiperhidroza: Transpirația excesivă sau hiperhidroza poate agrava simptomele dermatitei atopice. Umiditatea crescută în zonele cu pliuri ale pielii poate duce la inflamații și infecții secundare.
Stresul și factorii emoționali: Stresul și anxietatea pot agrava simptomele dermatitei atopice sau pot declanșa episoade de iritație și mâncărime. Acest lucru creează un ciclu în care stresul poate agrava simptomele, iar simptomele pot agrava stresul.
Vârsta: Dermatita atopica este mai frecventă la copii și bebeluși, dar poate persista și în adolescență sau la adulți. Simptomele pot varia în funcție de grupa de vârstă.
Igiena excesivă: Igiena excesivă și folosirea frecventă a săpunurilor puternice și a produselor de curățare pot îndepărta uleiurile naturale ale pielii, uscând-o și provocând iritații.
Sensibilitatea la alergeni și produse chimice: Persoanele cu piele sensibilă pot fi mai susceptibile la reacții alergice la anumite substanțe, cum ar fi parfumurile, coloranții sau alte produse chimice din produsele cosmetice sau de curățare.
Se recomanda in aceste situatii utilizarea produselor cosmetice naturale, care nu conțin parfumuri sintentice, coloranți sau conservanți, cum sunt produsele din gama Babycare ,de la Topfer.
Cosmeticele Babycare cu ingrediente organice pot fi utilizate în caz de dermatită atopică întrucât contin extract organic de tarate grau ce contribuie la refacerea baierei hidrolipidice a pielii, extract organic de gălbenele cu acțiune antiinflamatoare, dar și uleiuri organice cu acțiune hidratantă și emolientă.
Fumatul: Fumatul pasiv sau activ poate agrava simptomele dermatitei atopice, deoarece substanțele chimice din tutun pot irita pielea și pot agrava inflamațiile.
Este important să recunoaștem acești factori de risc și să luăm măsuri pentru a minimiza impactul lor asupra dezvoltării și gestionării dermatitei atopice.
Cum prevenim dermatita atopica?
Prevenirea dermatitei atopice este esențială pentru a minimiza riscul dezvoltării și agravării simptomelor acestei afecțiuni cutanate cronice. Chiar dacă factorii genetici joacă un rol important, există anumite strategii și măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce șansele de a dezvolta dermatită atopica sau pentru a gestiona simptomele într-un mod mai eficient. Iată câteva sfaturi cheie pentru prevenirea dermatitei atopice:
Hidratare corespunzătoare: Menținerea unei hidratări adecvate a pielii este esențială pentru prevenirea dermatitei atopice. Utilizați creme și loțiuni hidratante specifice pentru pielea sensibilă și evitați produsele cu parfumuri sau coloranți care pot agrava simptomele.
Igiena delicată: Evitați să folosiți săpunuri puternice sau produse de curățare agresive care pot usca pielea și pot agrava iritațiile. Optați pentru produse de curățare cu pH neutru și evitați frecventele băi lungi în apă caldă, care pot usca pielea.
Alegeți Îmbrăcămintea potrivită: Evitați hainele din materiale sintetice care pot provoca iritații. Optați pentru haine din bumbac sau alte materiale naturale și spălați hainele noi înainte de a le purta pentru a elimina substanțele chimice reziduale.
Evitați alergenii cunoscuți: Dacă aveți antecedente de alergii alimentare sau respiratorii, evitați alergenii cunoscuți care pot declanșa reacții cutanate. De asemenea, evitați contactul cu animalele de companie dacă sunteți alergic la părul sau pielea lor.
Gestionarea stresului: Stresul poate agrava simptomele dermatitei atopice. Încercați tehnici de gestionare a stresului precum meditația, yoga sau activități relaxante pentru a menține echilibrul mental și fizic.
Alegerea produselor de Îngrijire: Folosiți produse de îngrijire personală și cosmetice care sunt hipoalergenice și fără parfumuri sau coloranți. Înainte de a utiliza un produs nou, testați-l pe o mică porțiune de piele pentru a evita reacțiile alergice.
In acest sens
Controlul temperaturii: Pielea poate reacționa la schimbările bruște de temperatură. În timpul sezonului rece, purtați îmbrăcăminte adecvată pentru a proteja pielea de frig și vânt.
Hidratare după baie: Aplicați o cremă hidratantă imediat după baie, pe pielea umedă. Acest lucru ajută la sigilarea umidității și menținerea nivelului de hidratare al pielii.
Evitați scrubbingul excesiv: Evitați frecarea sau frecarea excesivă a pielii, deoarece acest lucru poate agrava iritațiile. Uscați pielea prin tamponare ușoară cu un prosop moale.
Consultare profesională: Dacă aveți istoric familial de dermatită atopica sau simptome îngrijorătoare, consultați un specialist în dermatologie pentru sfaturi și tratament adecvat.
Prevenirea dermatitei atopice necesită o abordare integrată care implică îngrijirea adecvată a pielii, evitarea factorilor de risc cunoscuți și menținerea unui stil de viață sănătos. Dacă sunteți predispus la această afecțiune sau aveți deja simptome, consultați un medic pentru a primi îndrumări personalizate și tratament adecvat.
Tratarea si terapia dermatitei atopice
Tratarea dermatitei atopice este un proces complex și individualizat, deoarece simptomele și nevoile fiecărui pacient pot varia considerabil. În general, abordarea de tratare a dermatitei atopice urmărește să reducă inflamația, să controleze mâncărimea, să hidrateze pielea și să prevină recurența simptomelor. Iată o privire detaliată asupra metodelor și strategiilor de tratare a dermatitei atopice:
Hidratarea regulată: Folosirea cremelor hidratante specifice pentru pielea sensibilă este esențială pentru menținerea unei bariere cutanate sănătoase. Aplicați cremă hidratantă imediat după baie, pe pielea umedă, pentru a ajuta la blocarea umidității în piele.
In cazul dermatitei atopice va recomandam sa luati in considerare cosmeticele naturale Topfer Babycare cu extract organic de galbenele, cu actiune antiinflamatoare datorata saponinelor din compozitie.
Steroizii topici: În cazurile moderate până severe, medicamentele cu corticosteroizi topici pot fi prescrise de către medicul dermatolog pentru a controla inflamația și mâncărimea. Este important să utilizați aceste medicamente conform indicațiilor medicului și să evitați utilizarea pe termen lung pentru a preveni efectele secundare.
Imunomodulatoare topice: Aceste medicamente, cum ar fi inhibitorii de calcineurină, pot fi utilizați pentru a controla inflamația și mâncărimea fără a provoca subțierea pielii asociată cu corticosteroizii. Acestea sunt utile în tratarea zonelor sensibile sau în cazurile în care steroizii nu sunt potriviți.
Medicamente antihistaminice: Antihistaminicele pot ajuta la reducerea mâncărimii și a disconfortului asociat dermatitei atopice. Acestea pot fi administrate pe cale orală sau sub formă de creme pentru a ameliora simptomele.
Băi cu uleiuri emoliente: Adăugarea unor uleiuri emoliente la apa de baie poate ajuta la hidratarea și calma pielea. Evitați băile prea lungi sau cu apă fierbinte, deoarece acestea pot usca pielea.
Evitarea alergenilor: Dacă se cunosc alergeni specifici care declanșează simptomele, evitați contactul cu aceștia pe cât posibil. Acest lucru poate implica ajustări în dietă sau evitarea anumitor produse cosmetice sau detergenți.
Cosmeticele Topfer Babycare conțin extract organic de tărâțe de grâu, ingredient cu acțiune demonstrată în refacerea barierei hidrolipidice a pielii. Tărâțele de grâu conțin numeroase substanțe nutritive benefice pentru piele și contribuie la stimularea metabolismului celular regenerativ.
Tratamente biologice: În cazurile grave și rezistente la tratament, medicamentele biologice pot fi prescrise. Acestea pot modula sistemul imunitar pentru a controla inflamația și pot fi eficiente în reducerea simptomelor dermatitei atopice severe.
Evitarea factorilor de agravare: Evitați factorii care pot agrava simptomele, cum ar fi temperaturile extreme, umiditatea excesivă, stresul și transpirația excesivă.
Managementul stresului: Tehnicile de gestionare a stresului, precum meditația, yoga și exercițiile de relaxare, pot ajuta la reducerea impactului stresului asupra simptomelor dermatitei atopice.
Monitorizarea și Îngrijire continuă: Dermatita atopica este o afecțiune cronică și poate necesita îngrijire pe termen lung. Fiți atenți la semnele de recurență a simptomelor și continuați să consultați medicul pentru ajustări în tratament.
Este important să colaborați strâns cu un medic dermatolog pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat pentru dermatita atopică. Tratamentul poate implica o combinație de medicamente și schimbări în stilul de viață pentru a asigura o gestionare eficientă și un control al simptomelor.
Bebelusul
Saptamana mondiala a alaptarii
Pentru al doilea an consecutiv Asociația SAMAS împreună cu ASSMB celebrează anul acesta Săptămâna Mondială a Alăptării (1-7 august) prin artă dedicată alăptării adusă în spațiul unde mesajul are cel mai mare impact: la maternitate. Pe 3 august la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”, una dintre maternitatile istorice ale Bucurestiului, a avut loc inaugurarea oficială a unei picturi murale pe tema alăptării, care susține mesajul WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) de anul acesta: Împreună putem face că alăptarea și locul de muncă să funcționeze împreună! (Let’s make breastfeeding and work, work!)
Anul acesta WABA ne arată că peste jumătate de miliard de femei care lucrează nu beneficiază de protecție maternală în legile naționale. Doar 20% dintre țări cer angajatorilor să ofere angajaților pauze plătite pentru alăptare și spatii speciale unde sa poata alapta sau mulge lapte pentru bebelusi.
In aceste conditii, mai puțin de jumătate dintre bebelușii din întreaga lume de până în 6 luni sunt alăptați exclusiv. Mesajul WABA de anul acesta pune deci reflectorul pe locul de muncă unde este posibil să promovăm și să susținem alăptarea prin politici publice inteligente care să permită angajatelor să rămână în câmpul muncii în timp de alăptează. Din fericire, în România avem legislație acoperitoare pentru alăptarea la locul de muncă însă, ca întotdeauna, mai avem de lucrat la aplicare. Asociația SAMAS stă la dispoziția oricărui angajator care dorește să își ajute angajatele să continue hrănirea bebelușului cu lapte matern și după revenirea la locul de muncă.
Alaptarea, această conexiune supremă a mamei cu bebelușului ei, este tradusă in limbajul universal al artei cu ajutorul Asociatiei SAMAS. Pictura murala de artă urbana, Simfonia Florilor, este realizată de artiștii Fâs Fâs Art, după o fotografie făcută de fotograful Eugen Alesiuc, și împodobește un perete de peste 20mp, vizibil pentru toți cei care trec pragul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”, maternitate ce deservește mamele din București și nu numai de 66 de ani.
Astfel, asociatia SAMAS si ASSMB continua seria muralelor de arta moderna pentru promovarea alaptarii inceputa in 2022 la maternitatea Spitalului Clinic de Obstetrica si Ginecologie Filantropia.
Gravide, lăuze, viitori și proaspăt deveniți tați, precum și bunici și cadre medicale se vor bucura de această manifestare de artă urbană, ce aduce tuturor aminte că alăptarea este cel mai frumos și firesc mod de a hrăni un bebeluș, și că mamele au nevoie mai mult ca oricând de susținerea noastră, a tuturor – cadre medicale, parteneri, angajatori, societate – pentru a le oferi copiilor lor acest drept natural, cu efecte protective pentru întreaga viață.
Încurajăm mamele să alăpteze, instruim cadrele medicale, ca să sprijine activ alăptarea și comunicăm mesaje de normalizare a alăptării pentru societatea românească încă din momentul înființării Asociației SAMAS, în 2013.
“Ne bucurăm să putem continua seria de murale dedicate alăptării pentru al doilea an consecutiv. Bucuria tuturor celor care au văzut prima pictură de mari dimensiuni de la Maternitatea Filantropia ne-a încurajat să ținem direcția și să punem alăptarea la loc vizibil și de cinste acolo unde contează cel mai mult: pe peretele unde se face accesul în maternitate! Cu cât oamenii vor vedea și auzi mai multe mesaje pro alăptare cu atât alăptarea va redeveni o normă socială. Iar rezultatele acestei abordări 360 se văd deja: rata alăptării exclusive în primele 6 luni, adică cea mai importantă perioadă, s-a triplat în ultimii 10 ani în România! declară Ana Măiță, purtător de cuvânt al Asociației SAMAS și consilier pentru drepturile mamelor.
„Pentru al doilea an consecutiv, ASSMB a acceptat cu bucurie să se implice în proiectul Asociației SAMAS prin care continuăm să promovăm alăptarea la sân și nașterea naturală, două cauze pe care le-am susținut constant de-a lungul anilor. Pictura murală pe care o inaugurăm astăzi la Spitalul Panait Sîrbu – Maternitatea Giulești, pentru a marca „Săptămâna Mondială a Alăptării”, vine după lucrarea de artă urbană de mari dimensiuni realizată anul trecut la Spitalul Filantropia, și sperăm să se bucure de un succes la fel de mare. Este o modalitate originală și creativă de a aduce sănătatea mai aproape de oameni prin intermediul artei, iar munca artiștilor implicați merită toată aprecierea noastră” spune Oana SIVACHE, Director general ASSMB
Alte activități SAMAS în Săptămâna Mondială a Alăptării
Asociația SAMAS organizează, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării mai multe evenimente alături de educatorii perinatali din țară.
Pe 1 august la Timișoara a avut loc un eveniment unde s-a discutat despre Alaptare și carieră: sfaturi practice pentru mămici. Sâmbătă pe 5 august la Pitești se va discuta în cadrul evenimentului SAMAS despre menținerea lactației când mama pleacă la serviciu. Luni 7 august pregătim o întâlnire pentru cadrele medicale în care povestim despre provocările alăptării atunci te întorci la locul de muncă, mergi la facultate, pleci des în deplasări.
Despre Asociația SAMAS
Asociația SAMAS este o organizație nonguvernamentală care activează în domeniul educației pentru sănătate și prevenției și care dezvoltă programe de formare pentru profesioniști din domeniul sănătății și cel educațional, pentru ca aceștia să poată ajuta, la rândul lor, părinții să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea copiilor. Pe lângă proiectul Cutia Bebelușului, Asociația SAMAS a mai creat 2 programe cu impact național: Educație Perinatală pentru părinți în primele 1,000 de zile ale copiilor și Sănătos de mic.
Programul de Educație Perinatală a dezvoltat o comunitate de 1.400 de specialiști (moașe, medici, asistenți medicali și comunitari), care oferă informații despre nutriția și îngrijirea corectă a bebelușilor viitorilor părinți și părinților începători din întreaga țară, în comunități, maternități, online sau la centrele SAMAS.
31.284 de mame (o treime dintre acestea aflate în situații dificile de viață) au beneficiat de cursurile și informațiile furnizate de SAMAS din 2013 până în prezent.
Sănătos de mic, inițiat în 2017, este un program de educație nutrițională în grădinițe, menit să reducă riscul de obezitate infantilă și să creeze bune obiceiuri alimentare din primii ani de viață. Programul a fost deja implementat în 296 de grădinițe din țară, iar 623 cadre didactice și medicale din grădinițe au urmat cursuri de formare, iar părinții au participat la 153 de ateliere de gătit sănătos și la 13 conferințe pe teme de nutriție și stil sănătos de viață. În total 44.400 de preșcolari si 66.600 de părinți au beneficiat de activitățile proiectului.
Alte realizări ale Asociației SAMAS:
Difuzarea pe toate canalele TV și radio, în fiecare zi, începând din 2016, a mesajului de sănătate publică, introdus de SAMAS – “Hrănirea exclusivă la sân a copilului în primele șase luni este esențială pentru o viață sănătoasă“;
300 de mame din comunități defavorizate au primit până în prezent CUTIA Bebelușului împreună cu informațiile necesare pentru alăptare și îngrijirea copilului. Proiectul CUTIA Bebelușului a primit premiul pentru cel mai bun proiect de implicare socială la Gala CONAF din 2019.
Asociația SAMAS a fost înființată datorită extinderii și dezvoltării Programului SAMAS, inițiat de către Fundația Crucea Albă, Fundația Nutricia și Crucea Roșie – Filiala Sector 6, susținut de Danone Ecosystem.
Bebelusul
Curățarea buricului nou-născutului: Ghid complet pentru îngrijirea delicată a ombilicului
Atunci când vine vorba de îngrijirea unui nou-născut, există multe aspecte importante de luat în considerare. Printre acestea, curățarea și îngrijirea buricului reprezintă un pas esențial pentru menținerea igienei și prevenirea infecțiilor. Buricul nou-născutului este o zonă sensibilă și delicată, care necesită atenție specială și tehnică adecvată de curățare. În acest ghid complet, vă vom prezenta informații valoroase despre curățarea buricului nou-născutului, pașii de urmat și sfaturi importante pentru a asigura o îngrijire adecvată și sigură a ombilicului micuțului dumneavoastră.
Anatomia buricului nou-născutului
Pentru a înțelege în profunzime procesul de curățare a buricului nou-născutului, este important să cunoaștem anatomia acestei zone. Buricul este rezultatul secționării cordonului ombilical după naștere și reprezintă locul prin care bebelușul a fost conectat la placenta în timpul vieții intrauterine. Este format dintr-un cordon ombilical uscat și turtit, care se va usca și cădea treptat în primele săptămâni de viață.
Structura buricului nou-născutului este alcătuită din următoarele componente:
Cicatrice ombilicală: Aceasta este o cicatrice formată în urma tăierii și legării cordonului ombilical după naștere. Cicatricea ombilicală poate varia în dimensiune și formă de la un nou-născut la altul. În general, cicatricea este rotundă sau ovală și se află în partea de mijloc a abdomenului, puțin sub nivelul buricului.
Resturi de țesut: În interiorul buricului, pot exista mici resturi de țesut care au rămas în urma cicatrizării cordonului ombilical. Aceste resturi pot varia în mărime și pot fi prezente în primele săptămâni de viață a bebelușului. Este important să nu încercați să îndepărtați aceste resturi de țesut prin forțare, deoarece acestea se vor separa natural odată cu timpul.
Vase de sânge și nervi: În interiorul buricului nou-născutului, se găsesc vase de sânge și nervi care fac parte din cordonul ombilical. Acestea sunt responsabile de transportul nutrienților și oxigenului de la mamă la făt în timpul sarcinii. Odată ce cordonul ombilical este tăiat, vasele de sânge se închid și se formează o rețea vasculară complexă în jurul buricului.
Anatomia buricului nou-născutului poate varia ușor de la un copil la altul, iar aspectul buricului se va schimba pe măsură ce bebelușul crește și se dezvoltă. Este important să acordați o atenție deosebită îngrijirii buricului nou-născutului în primele săptămâni de viață, urmând sfaturile medicului pediatru și menținând zona curată și uscată pentru a preveni infecțiile și a asigura o vindecare adecvată.
Importanța curățării buricului nou-născutului
Curățarea buricului nou-născutului este esențială pentru a preveni infecțiile și pentru a asigura o vindecare adecvată a ombilicului. În primele zile după naștere, buricul poate fi un loc propice pentru proliferarea bacteriilor, deoarece este cald și umed. Prin curățarea adecvată și regulată a buricului, se elimină riscul de infecții și se promovează vindecarea rapidă a ombilicului.
Iată câteva aspecte relevante despre importanța curățării buricului nou-născutului:
Prevenirea infecțiilor: Buricul nou-născutului reprezintă o zonă vulnerabilă și sensibilă la infecții. Îngrijirea corectă și regulată a buricului ajută la prevenirea infecțiilor ombilicale, care pot fi cauzate de bacterii sau fungi. Curățarea adecvată elimină murdăria, bacteriile și alte impurități care ar putea favoriza apariția infecțiilor.
Promovarea vindecării: După naștere, cicatricea ombilicală are nevoie de timp pentru a se vindeca complet. Curățarea buricului ajută la menținerea unei zone curate și uscate, ceea ce facilitează procesul de vindecare. Evitarea acumulării de umiditate și a contactului cu substanțe iritante sau murdărie contribuie la o vindecare mai rapidă și fără complicații.
Monitorizarea semnelor de infecție: Curățarea buricului oferă o ocazie de a examina zona în mod regulat și de a observa semnele posibile ale unei infecții. Semnele de infecție pot include roșeață excesivă, umflături, secreții cu miros neplăcut sau sângerare. Prin curățarea adecvată și observarea atentă a buricului, părinții pot identifica rapid orice semne de infecție și pot solicita asistență medicală în consecință.
Crearea unei rutine de îngrijire: Curățarea buricului nou-născutului poate fi un moment special de legătură între părinte și copil. Realizarea unei rutine regulate de curățare a buricului poate aduce o senzație de confort și siguranță atât pentru părinte, cât și pentru bebeluș. Este o oportunitate de a stabili o conexiune emoțională și de a oferi îngrijire individualizată pentru copil.
Pașii de curățare a buricului nou-născutului
Pentru a vă asigura că efectuați curățarea buricului nou-născutului în mod corect, vom detalia pașii esențiali pe care trebuie să îi urmați:
Spălați-vă bine pe mâini: Înainte de a începe curățarea buricului, asigurați-vă că vă spălați bine pe mâini cu săpun și apă caldă pentru a preveni transmiterea bacteriilor.
Asigurați-vă că aveți toate materialele necesare: Pregătiți o cârpă curată, sterilă și câteva discuri de bumbac sterile pentru a curăța buricul.
Înmuiați cârpa în soluție salină sterilă: Înmuiați cârpa curată în soluție salină sterilă și stoarceți ușor excesul de lichid.
Curățați delicat buricul: Cu blândețe, ștergeți cu cârpa umedă zona buricului, curățându-l cu mișcări circulare ușoare. Aveți grijă să nu trageți de cordonul ombilical sau să aplicați presiune excesivă.
Ștergeți ușor excesul de umiditate: După ce ați curățat buricul, utilizați un disc de bumbac steril pentru a șterge ușor excesul de umiditate.
Asigurați-vă că buricul este uscat și aerisit: După curățare, asigurați-vă că buricul este complet uscat și expus la aer pentru a promova vindecarea.
Sfaturi importante pentru curățarea buricului nou-născutului
În plus față de pașii de curățare, există câteva sfaturi importante pe care ar trebui să le aveți în vedere:
Evitați utilizarea substanțelor chimice: Nu aplicați alcool sau alte substanțe chimice pe buricul nou-născutului, deoarece pot provoca iritații și întârzierea vindecării.
Monitorizați buricul: Fiți atent la orice semne de infecție, cum ar fi roșeață, umflături sau secreții cu miros neplăcut. Dacă observați astfel de simptome, consultați imediat medicul pediatru.
Asigurați-vă că scutecele sunt pliate sub buric: Pentru a preveni iritarea buricului, asigurați-vă că scutecele sunt pliate sub zona ombilicală și nu exercită presiune asupra acesteia.
Curățarea buricului nou-născutului este un pas important în îngrijirea adecvată a unui bebeluș. Prin respectarea pașilor corecți și aplicarea sfaturilor menționate, puteți asigura o curățare delicată și eficientă a buricului, prevenind infecțiile și facilitând vindecarea. Îngrijirea adecvată a buricului este esențială în primele săptămâni de viață ale bebelușului și vă va ajuta să vă bucurați de această perioadă specială cu siguranță și liniște.
Vă rugăm să rețineți că acest articol oferă informații generale și nu trebuie să înlocuiască sfaturile medicului. În cazul oricăror îngrijorări sau întrebări legate de îngrijirea buricului nou-născutului, consultați medicul de familie sau medicul pediatru.
Sursa foto Harry Grout – Unsplash