Aritmia cardiaca apare cand impulsurile electrice generate in mod normal de inima nu mai functioneaza corespunzator si poate fi clasificata, in general in tahicardie (inima bate prea rapid) sau bradicardie (inima bate prea incet). Cu toate ca majoritatea sunt lipsite de pericol, in unele cazuri aritmiile pot fi grave sau chiar fatale (prognosticul variaza in functie de tipul si de severitatea aritmiei) deoarece in timpul unui episod inima nu este capabila sa pompeze suficient sange in corp (in consecinta lipsa fluxului sanguin poate cauza lezarea creierului, a inimii si a altor organe). Un aspect pozitiv ce trebuie retinut este reprezentat de faptul ca si afectiunile grave pot fi tratate cu succes, multe persoane putand sa duca o viata normala si sanatoasa.

Pentru a intelege mai bine modul in care apare aritmia, este necesar sa cunoasteti modul cum functioneaza inima. Aceasta este impartita in patru camere, iar fiecare jumatate contine o camera superioara (atriu) si una inferioara (ventricul), cele doua creand doua “pompe” pe fiecare parte. Intr-o bataie normala a inimii, incarcatura electrica sau impulsurile urmeaza trasee exacte prin inima catre fiecare pompa; aceste impulsuri coordoneaza si directioneaza diferite functii cardiace si orice intrerupere a traseelor poate cauza batai anormale. Sangele intra in inima, ajungand initial in atrii, iar apoi apar urmatoarele etape:

– Nodul sinusal (un grup de celule din atriul drept) trimite un impuls electric atat in atriul drept, cat si stang, transmitandu-le sa se contracte

– Aceasta contractie permite camerelor inferioare sa se relaxeze si sa se umple cu sange

– In timp ce ventriculele se umplu, impulsul electric trece prin centrul inimii pana la nodul atrioventricular (un grup de celule care se afla pe traseul dintre atrii si ventricule)

– Impulsul paraseste nodul si ajunge in ventriculele acum pline cu sange, transmitandu-le sa se contracte

– Contractia impinge sangele in afara inimii si in corp pentru circulatie

Aceasta este o singura bataie a inimii, procesul incepand din nou; in mod normal partile stanga si dreapta a inimii bat una dupa alta, mentinand sangele sa circule intr-o directie, fiind pompat continuu. O inima normala repeta procesul de aproximativ 100 000 ori pe zi (60-100 batai pe minut pentru o medie a unei persoane sanatoase in perioada de repaus).

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:  

“Definitie: aritmiile cardiace (AC), reprezinta modificari ale ale ritmului cardiac normal, care afecteaza frecventa (mai rapida, sau mai lenta), regularitatea (neregulata), sau ambele. Apar cand stimulul electric este generat in focare patologice (ectopice), sau este condus in interiorul inimii pe trasee modificate.” 

Simptome

Multe aritmii nu presupun niciun simptom, dar cand totusi acestea sunt prezente, de obicei este vorba de: palpitatii care pot fi rare/frecvente sau constante (senzatia ca inima sare peste o bataie, falfaie sau bate prea repede/incet), ritm cardiac redus sau neregulat, resimtirea unor pauze intre bataile inimii sau a unei greutati in piept. Simptome mai grave includ: anxietate, slabiciune/oboseala, ameteala sau confuzie, senzatie de lesin sau chiar lesin, transpiratie excesiva, scurtarea respiratiei, durere de piept. In cazuri extreme, poate aparea colapsul sau stopul cardiac.

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:  

“Toate aceste forme de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome:

– Palpitatii

– Angoasa

– Oboseala

– Dispnee (respiratie dificila)

– Pierderi de cunostinta, apar cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut; ulterior pacientul isi revine spontan sau sub tratament

– Oprire a inimii, cu risc de moarte subita”

 

Cauze

Aritmiile pot fi cauzate de mai multi factori, inclusiv: artere blocate (boala arteriala coronariana), dezechilibre electrolitice in sange (de sodiu sau potasiu), hipertensiune, diabet, hipertiroidism, fumat, consum excesiv de alcool sau cofeina, abuz de droguri, stres, medicamente/suplimente dietetice sau tratamente naturiste (efecte adverse), poluare atmosferica, soc electric, modificari in muschiul cardiac/structura inimii (cardiomiopatie), leziuni in urma unui atac de cord, procesul de vindecare in urma unei operatii pe inima. In unele cazuri, ritm cardiac anormal poate aparea si in inimile “normale, sanatoase”.

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:  

“Exista o serie de cauze extra dar si intracardiace incriminate:

• Afectiuni cardiace dobandite (cardiopatie ischemica, hipertrofica, valvulare, sindroame de preexcitatie, hipertensiune arteriala)

• Cardiopatii congenitale

• insuficienta respiratorie

• Dezechilibre hidroelectrolitice

• hipertiroidism

• Intoxicatii”

Factori de risc

Aritmiile sunt foarte des intalnite la varstnici (deoarece acestia au sanse mai mari de a suferi de boli cardiace si alte probleme de sanatate, dar apar si mai multe efecte adverse la medicamente), fibrilatia atriala afectand de exemplu milioane de persoane. Alte tipuri de aritmii, cum sunt tahicardia supraventriculara paroxistica (inclusiv sindromul Wolff-Parkinson-White) este observata mai des la persoanele tinere. Iata si ce afectiuni preexistente predispun la aparitia aritmiei: atac de cord, insuficienta cardiaca sau cardiopatie (slabesc inima si modifica traseul semnalelor electrice prin inima), tesut cardiac ingrosat sau anormal dezvoltat, slabirea sau ingustarea valvelor (inima depune un efort sporit), defecte cardiace congenitale, dar si hipertensiune, infectii ce deterioreaza muschiul sau invelisul cardiac, diabetul (creste riscul de hipertensiune si boala arteriala coronariana), apneea in somn (inima este stresata din cauza oxigenului insuficient), o glanda tiroida hiperactiva sau hipoactiva (este secretat prea mult sau prea putin hormon tiroidian in corp). Exista si alti factori ce sporesc riscul de aritmie, cum sunt operatiile pe inima, anumite medicamente (cocaina sau amfetaminele) sau un dezechilibru al substantelor din sange (cum este potasiul).

Tipuri

– Contractii atriale premature – batai ale inimii timpurii cu originea in atrii (camerele superioare ale inimii). Nu sunt nocive si nu necesita tratament

– Contractii ventriculare premature – printre cele mai des intalnite, apar la persoanele cu/fara boli ale inimii. Reprezinta lipsa unei batai a inimii ce apare ocazional, fiind legata uneori de stres, cofeina/nicotina/exercitii fizice in exces. Uneori pot fi cauzate de boli ale inimii sau de dezechilibre electrolitice. Sunt de obicei lipsite de pericol si rareori impun tratament

– Fibrilatie atriala- ritm cardiac neregulat prin care atriile, camerele superioare ale inimii, se contracta in mod anormal

– Flutter atrial – cauzat de unul sau mai multe circuite rapide in atriu; este de obicei mai organizat si mai regulat decat fibrilatia atriala. Apare in general la persoanele cu boli cardiace si in prima saptamana dupa operatia la inima. Se transforma adesea in fibrilatie atriala

– Tahicardie supraventriculara paroxistica – un ritm cardiac rapid, de obicei regulat, cu originea deasupra ventriculelor ce incepe si se incheie subit. Exista doua tipuri: tahicardie accesorie de traseu (datorata unui traseu/conexiune suplimentara anormala intre atrii si ventricule; impulsurile circula foarte rapid determinand inima sa bata foarte repede) si tahicardie nodala reintranta (datorata mai multor trasee prin nodul atrioventricular; cauzeaza palpitatii, lesin sau insuficienta cardiaca; se poate opri prin manevre simple)

– Tahicardie ventriculara- are originea in ventricule; ritmul cardiac rapid impiedica inima sa se umple in mod adecvat cu sange, prin urmare mai putin sange este capabil sa circule in corp. Poate fi grava in special in cazul persoanelor bolnave de inima si poate fi asociata cu mai multe simptome.

– Fibrilatia ventriculara – o serie de impulsuri dezorganizate, neregulate din ventricule. Ventriculele tremura si nu pot sa se contracte sau sa pompeze sange in corp. Este o urgenta medicala ce trebuie tratata cu resuscitare cardio-pulmonara si defibrilatie.

– Sindromul QT lung -intervalul QT este zona de pe electrocardiograma care reprezinta timpul in care muschiul cardiac se contracta si isi revine. Cand acesta este mai lung decat trebuie, creste riscul de aparitie a unei forme de tahicardie ventriculara. Acest sindrom reprezinta o afectiune ereditara ce poate cauza moarte subita la tineri. Se poate trata cu medicatie antiaritmica, pacemaker, cardioversiune electrica, defibrilare, defibrilator implantat sau terapie de ablatie

– Bradiaritmia – ritm cardiac lent, ce poate aparea in urma unei afectiuni in sistemul electric al inimii (disfunctie de nod sinusal sau blocaj cardiac)

– Disfunctie de nod sinusal – un ritm cardiac lent din cauza unui nod sinusal anormal. In cazuri serioase poate fi tratat cu un pacemaker

– Blocaj cardiac – intarziere sau blocaj complet al impulsului electric pe masura ce circula de la nodul sinusal la ventricule. Inima poate bate neregulat si deseori mai rar. Poate fi tratat in cazuri grave cu pacemaker.

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:  

“Aritmiile se pot clasifica in functie de focarul de origine, dar si de consecintele asupra activitatii cardiace. Tahicardia reprezinta o accelerare a frecventei cardiace, iar bradicardia dimpotriva o rarire a rimului normal.

In functie de focarul in care iau nastere se disting:

• Aritmii atriale (la nivelul cavitatilor cardiace superioare)

• Aritmii supraventriculare (la nivelul camerelor inferioare ale inimii)

Tipuri (clasificare):

• Aritmii sinusale

– Tahicardia sinusala (frecventa 90-120/min)

– Bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min)

• Aritmii atriale

– Extrasistolele atriale

– Tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min regulata)

– Fibrilatia atriala si flutterul atrial (tulburari de ritm neregulate)

• Aritmii ventriculare:

– Extrasistola ventriculara

– Tahicardia paroxistica ventriculara

– Flutterul ventricular”

Diagnostic

In primul rand trebuie sa stiti ca aritmiile pot fi dificil de diagnosticat, in special cand simptomele apar din cand in cand. Medicul identifica aritmia in baza istoricului medical (in special hipertensiune, diabet sau probleme cu tiroida) si familial (rude cu aritmii, cu boli cardiace sau hipertensiune, moarte subita, alte boli sau probleme de sanatate), a examinarii fizice si a rezultatelor testelor si procedurilor, fiind necesar consultul urmatorilor specialisti: cardiolog sau cardiolog pediatric, electrofiziolog (medici specializati in aritmii). Trebuie sa mentionati la consult simptomele (cum sunt senzatia de falfait in piept, ameteala sau confuzie) si eventualele medicamente pe care le urmati, inclusiv cele fara reteta sau suplimentele, dar si obiceiurile ce privesc exercitiile fizice, fumatul, utilizarea alcoolului sau a drogurilor sau stresul emotional/furia resimtita recent.

Tratament

Daca suferiti de aritmie, tratamentul poate fi sau nu necesar, fiind indicat de obicei doar cand apar simptome severe sau care va expun unei forme de aritmie mai grava sau complicatiilor. Pentru tratarea bradicardiei (ritm cardiac redus) care nu prezinta o cauza ce poate fi remediata (cum este hipotiroidismul sau un efect advers al medicatei) se intrebuinteaza deseori un pacemaker, neexistand medicamente ce va pot intensifica ritmul cardiac in mod cert. Acest dispozitiv este implantat de obicei langa clavicula, iar unul sau mai multe fire cu electrozi ies din el prin vasele de sange pana la interiorul inimii; daca inima bate prea incet sau se opreste, acesta transmite impulsuri electrice care o stimuleaza sa revina la un ritm constant, corespunzator (contin un senzor special reactivandu-se la fiecare episod de ritm cardiac redus). Pentru tratarea tahicardiei (ritm cardiac rapid), tratamentele pot include:

Domnul doctor Mircea Cotul, medic primar, sef sectie chirurgie cardiovasculara pediatrica Spitalul Monza:  

“ARITMIILE ATRIALE

Extrasistola este perceputa ca o bataia suplimentara, poate fragmenta activitatea regulata a inimii; este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o intrerupere a ritmului cardiac, poate evolua cu scaderea tensiuni si a debitului cardiac (a cantitatii de sange trimisa in circulatie, in urma contractiei inimii). Pacientul acuza: ameteli, senzatie de oboseala, slabiciune, anxietate.

Extrasistolele pot aparea la persoane sanatoase, in anumite circumstante. Cand apar insa mai frecvent, repetate, cuplate intre ele si devin suparatoare (simptomatice), depasesc cadrul functional si devin aritmii, care necesita evaluare si tratament de specialitate.

Tahicardia paroxistica atriala: frecventa cardiaca creste brusc (140-220 batai pe minut), cu durata scurta de cateva secunde, sau prelungita pana la cateva ore si pot disparea rapid. In timpul si dupa criza prelungita pacientul poate acuza pe langa simptomele prezentate mai sus si durere in piept. Reaparitia lor afecteaza calitatea vietii si in consecinta impun de asemenea consult din partea medicului cardiolog.

Fibrilatia atriala si flutterul atrial: se explica prin pierderea contractiei sincronizata a atriilor, cu reducerea in consecinta a activitatii contractile a inimii, cu cel putin 20% fata de normal. Intr-o prima faza intervin mecanisme compensatorii, dar ulterior pot aparea manifestari de insuficienta cardiaca. Pe langa simptomatologia descrisa anterior pot aparea si unele complicatii de tipul emboliei (cheaguri de sange care se formeaza in interiorul atriului, datorita stagnarii sangelui si care au tendinta de a migra in circulatie). Necesita administrarea de medicatie anticoagulanta.

Conduita terapeutica vizeaza tratamentul cauzei (afectiuni cardiace, stari febrile, hipertiroidism, intoxicatii), dar si medicatie specifica, alaturi de proceduri de cardioversie sau ablatie.

ARITMIILE VENTRICULARE

Extrasistola ventriculara este generata de un focar patologic aflat in ventricul. Cauzele noncardiace (nesemnificative) sunt: febra, deshidratare, diareee, infectii; aparitia lor in contextul unei afectiuni cardiace diagnosticate, ridica in schimb necesitatea de a fi tratate cu seriozitate.

Tahicardia paroxistica ventriculara apare un urma afectarii semnificative a musculaturii inimii (miocard), dupa un infarct miocardic, cu consecinte si complicatii hemodinamice, care vizeaza activitatea inimii, debitul cardiac. Necesita tratament specific in conditii de spitalizare. Cardioversiunea se impune uneori ca interventie de urgenta. Extirparea prin radiofrecventa poate duce la eliminarea definitiva a focarelor anormale responsabile de declansarea aritmiei. In evolutie poate determina aparitia stopului cardiac, care presupune masuri de resuscitare, reanimare si internare in terapie intensiva cardiaca. Daca aritmia reapare in ciuda tratamentului descris se poate recurge la implantarea unui defibrilator permanent.

Fibrilatia si flutterul ventricular

Se intalnesc de regula la pacientii cu cardiopatie ischemica, infarct miocardic, sau bloc atrio-ventricular complet. Apar brusc si se insotesc de ameteli, convulsii, sincope, pierderea constientei si de moarte subita (in lipsa tratamentului).

Tratamentul de urgenta presupune masuri de resuscitare: soc electric, masaj cardiac extern, respiratie artificiala, sau ventilatie mecanica, Xilina intravenos, Procainamida, Propranolol.

Prevenirea aritmiei

Se refera la evitarea pe cat posibil a consumul de alcool, factorilor favorizanti: toxici: (tunun, alcool, cofeina), stres, stari tensionale, efort fizic sustinut. La acestea se adauga tratamentul promt al unor afectiuni organice, care in timp pot genera AC.

Tratament

Metodele de tratare a aritmiilor sunt variate, depinzand atat de gradul de severitate a bolii cat si de tipologia acesteia.

Tratamentul medicamentos:

– Anticoagulant (acenocumarol)

– Antiagregant plachetar (aspirina)

– Medicatie care reduce ritmul cardiac (beteblocante, blocante ale canalelor de calciu)

– Medicatie antiaritmica (amiodarona, sotalol, propafenona)



Manevrele vagale, se recomanda si se efectueaza in prezenta medicului si constau in stimularea anumitor zone reflexogene cu scopul de a induce impulsuri menite de a normaliza bataile cardiace: masarea arterei carotide, apasarea pe globii oculari, inspir profund.

Ablatia cu radiofrecventa, vizeaza intreruperea stimuliror proveniti din zone de descarcare patologice (aberante) prin emiterea unor curenti de radiofrecventa, fie in laboratorul de aritmologie, sau in sala de operatie, concomitent cu tratamentul chirurgical al unor afectiuni cardiace. Se adreseaza aritmiilor atriale si ventriculare, care evolueaza cu sincopa, risc de moarte subita.

Defibrilarea si cardioversiunea, prin aplicarea externa a unor socuri electrice cu scopul de resincronizare a activitatii contractile a inimii. Se poate uneori sa se efectueze in urgenta, in cadrul masurilor de resuscitare cardiocirculatorie, la pacientul in stop cardiac, indus de fibrilatia ventriculara.

Dispozitive antiaritmice si de resincronizare cardiaca implantabile (pacemaker si defibrilator permanent) Se indica in prezenta unui ritm cardiac lent (bradicardie), sau diferite tipuri de bloc atrio-ventricular, cu semnificatie hemodinamica si au rolul de a interveni si a restabili contractia si ritmicitatea normala a inimii, reducand astfel riscul de moarte subita, frecvent intalnita la acesti pacienti. Dispozitivele sunt compuse dintr-un electrod introdus intravenos, care face legatura cu interiorul inimii si stimulatorul propriu zis, plasat in regiunea subclaviculara, in anestezie locala. Poate fi programat si reglat din exterior, durata de activitate este aproximativ 4-6 ani.”

Doamna doctor Draghici-Martinas Lidia-medic specialist cardiologie in cadrul Centrului Medical Academica:

“Aritmia este o un termen generic care include o paleta foarte extinsa de tulburari in ritmul cardiac, care poate fi accelerat, rarit, disfunctional prin prezenta extrasistolelor ventriculare sau supraventriculare cu sau fara formarea tahiaritmiilor sau bradiaritmiilor consecutive.

Complicatiile depind exact de tipul si gravitatea aritmiei detectate, uneori sunt nesemnificative, alteori implica tratament medicamentos sau interventional (studiu electrofiziologic si ablatie).

Doamna doctor Draghici-Martinas Lidia-medic specialist cardiologie in cadrul Centrului Medical Academica ne mentioneaza urmatoarele informatii legate de copii:  

“Examenul clinic efectuat de medical generalist, pediatru sau de catre cardiologul pediatru vor identifica prezenta sau absenta oricarei modificari in tabloul clinic al unui copil, modificari care uneori sunt sugerate deja de simptomatologie (intarziere in crestere, paloare cutanata sau cianoza cutanata, oboseala in repaus sau la efort, palpitatii, pierderi de cunostinta etc.), alteori copilul fiind asimptomatic si determinarea anomaliei se efectueza la un control medical de rutina.”

Multumim domnului doctor Mircea Cotul si doamnei doctor Draghici-Martinas Lidia pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.medicinenet.com; www.healthline.com; www.nhlbi.nih.gov; www.mayoclinic.org

Source link