Connect with us

Sanatate

Totul despre comotia cerebrala

Published

on

Totul despre comotia cerebrala


Comotia cerebrala reprezinta de fapt un traumatism la nivelul creierului care apare in urma unei lovituri, fiind insotita de modificari in functionarea acestuia, insa fara a fi prezente deteriorari structurale in cadrul procedeelor imagistice (nu se evidentiaza nicio modificare). Leziunile traumatice minore sunt acompaniate de pierderea de scurta durata a functiei creierului din cauza loviturii, insa se rezolva in mod spontan. Este des intalnita in cadrul sporturilor de contact si de coliziune si pot fi insotite sau nu de pierderea constientei. O definitie de specialitate desemneaza comotia drept o manifestare sub forma pierderii memoriei, alterarii statusului mental/personalitatii sau aparitia deficitelor neurologice focale.


In doctrina de specialitate, exista o clasificare a comotiilor cerebrale in functie de simptomele caracteristice pe trei grade: gradul 1 presupune amnezie post-traumatica mai scurta de 30 minute/confuzie fara pierderea constientiei, gradul 2 presupune pierderea constientei mai scurta de 5 minute/amnezie 30 minute-24 ore, confuzie, simptome mai lungi de 15 minute si gradul 3 care presupune pierderea constientei mai mare de 5 minute sau amnezie mai lunga de 24 ore, pierderea constientei (chiar coma).

Cauze

Sunt intalnite o multime de modalitati prin care pot aparea comotiile cerebrale, cel mai adesea fiind vorba de: caderi, lupte, lovituri, zguduiri puternice, accidente de masina/bicicleta etc. Exista o serie de sporturi in care comotiile cerebrale sunt destul de des identificate cum este boxul (cele mai multe traume la nivelul capului), fotbalul, hocheiul, schiatul sau snowboarding, riscul de aparitie fiind strict legat de oportunitatile pentru activitati ce implica coliziune (in unele sporturi sunt de asteptat dar nu sunt inerente, iar in altele putin posibile).


Ca sa intelegeti din ce motiv apar comotiile, trebuie sa stiti ca creierul pluteste in lichidul cerebrospinal din craniu, acestea asigurandu-i protectia in cazul traumelor minore ce pot aparea zilnic. Totusi, daca este aplicata suficienta forta pentru a determina creierul sa se loveasca de oasele rigide din craniu, poate aparea o leziune. Este vorba de acceleratia (o lovitura directa la cap sau fata sau alta trauma corporala ce zguduie creierul) si deceleratia creierului in interiorul craniului care cauzeaza iritatia si intreruperea functiei ale. Trebuie sa retineti ca desi majoritatea cazurilor de pierdere a constientiei indica o comotie cerebrala, aparitia acesteia nu este obligatorie, de aceea se impune un consult medical indiferent de situatie; unele persoane pot prezenta amnezie, altele nu, iar timpul de recuperare variaza si acesta de la cateva ore la cateva saptamani. De asemenea, cu toate ca in unele cazuri sunt prezente leziuni sau vanatai pe cap/fata, leziunile creierului nu au cum sa fie observate cu ochiul liber.


Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit:


“Comotia cerebrala poate fi definita ca o pierdere tranzitorie a functiei cerebrale datorate unui traumatism cranio-cerebral.


Comotia cerebrala sau traumatismul craniocerebral usor este cea mai usoara forma de afectare cerebrala in cadrul unui traumatism al capului sau al intregului corp. Este cea mai frecventa manifestare a unui traumatism cranio-cerebral. Aceasta determina modificari ale functiei creierului dar nicio leziune structurala nu poate fi demonstrata la efectuarea unui CT cerebral.


De?i comotia cerebrala este frecvent cauzata de o lovitura directa la cap, aceasta poate fi determinata si de zguduirea puternica a capului sau a partii superioare a corpului.

Aceasta este cauzata de impactul brusc sau traumatismul cerebral prin accelerare-decelerare. Comotiile sunt frecvente in special in randul celor care practica sporturi de contact, precum fotbal, rugby, box. Alte cauze frecvente sunt: la copii loviri la locul de joaca, accidente rutiere, caderi de pe bicicleta, caderi de la inaltime etc.


Creierul are consisten?a unei gelatine. Acesta este invelit in interiorul cutiei craniene de un strat de lichid cefalorahidian, localizat intre creier ?i cutia craniana, care il protejeaza de socurile zilnice. O lovitura violenta la cap si la gat sau accelerarea-decelerare brusca (precum in accidente auto) determina alunecarea creierului inainte si inapoi, acesta lovindu-se de peretii cutiei craniene. Aceste lovituri determina alterarea functiei cerebrale, de regula pentru o perioada scurta de timp.”

Simptome

Simptomele sunt incadrate de specialisti in 4 categorii principale:

– Gandire si memorie: gandirea nu mai este clara, senzatie de incetineala/reactii intarziate, pierderea concentrarii/a starii de constienta, incapacitatea de a-si aminti informatii noi si amnezie (de obicei cea pretraumatica este mai scurta, iar cea posttraumatica are durata variabila in functie de severitatea loviturii)

– Fizice: durere de cap, vedere incetosata/neclara, greata si varsaturi, ameteala, sensibilitate crescuta la lumina/zgomot, probleme de echilibru, senzatie de oboseala/lipsa energiei; multe din acestea indica semne de presiune intracraniana crescuta

– Emotionale si de dispozitie: temperament suparat/furios, tristete, nervozitate/anxietate, emotivitate crescuta, raspunsuri intarziate

– Somn: somnolenta crescuta, durata redusa de somn/insomnie, dificultate in adormire


In cazul copiilor mici este vorba de aceleasi simptome, insa sunt dificil de evidentiat din cauza imposibilitatii de exprimare. Prin urmare este bine sa urmariti: plans necontrolat, durere de cap care nu dispare, modificari in stilul de joaca/comportament, modificari in modul in care se hranesc/sug sau dorm, irascibilitate/crize dese de tantrum, tristete, lipsa interesului in activitati preferate, pierderea aptitutidinilor nou-dobandite, pierderea echilibrului si probleme cu mersul, lipsa atentiei.

Diagnostic

Examenul fizic este evident insotit de intrebari referitoare la istoricul medical/familial, medicatia curenta, momentul de debut al simptomelor si descrierea lor exacta (din cauza confuziei, dezorientarii si irascibilitatii sunt dificil de descris de pacient, fiind util ajutorul familiei/apropiatilor in acest sens). Examinarea medicala va urmari aspectul general al corpului si in special zona capului si a gatului (pentru a identifica leziuni craniene, cervicale), al oaselor faciale si al mandibulei, al nasului, prezenta unei scurgeri din ureche/nas (poate indica o fractura de craniu), examinarea vederii (include campurile oculare, miscarile extraoculare, reflexele pupilare) si a rezistentei si senzitivitatii (la nivelul extremitatilor corpului). Se urmareste mai ales prezenta anormalitatilor ce indica hemoragie la nivelul creierului si lezarea coloanei vertebrale.


De asemenea, medicul specialist (neurolog) va efectua teste de coordonare si echilibru cum este cel degete-nas pentru a verifica statusul coordonari neurologice, dar si teste pentru a evalua memoria si invatarea (rezolvarea problemelor) indicandu-va diverse obiecte pe care le va ascunde. Neurologul va realiza si teste de rezistenta, reflexe si senzatii, precum si teste ce verifica modificarile in dispozitie.


Dupa cum am mentionat si anterior, simptomele pot fi evidente sau subtile, in multe cazuri chiar inobservabile si pot aparea la cateva ore dupa evenimentul traumatic. In multe situatii, pentru o certitudine a diagnosticului si a excluderii altor probleme localizate la nivelul creierului se apeleaza la procedee imagistice (cum este o contuzie sau o hemoragie). Retineti insa ca acestea sunt negative (nu indica nimic) in cazul comotiilor fara alta ranire. De obicei este vorba de tomografie computerizata sau de rezonanta magnetica nucleara (pentru pacientii cu simptome prelungite-peste 7 zile sau cu modificari in simptomele neurologice).


Trebuie sa stiti ca specialistii apeleaza la un scor denumit Glosgow pentru a evalua statusul neurologic in baza vorbirii, deschiderii ochilor si miscarii (se efectuaza in timpul evaluarii initiale si este repetat ulterioar). Acest scor este util si in determinarea necesitatii procedeelor imagistice (in special tomografie), dar si in evaluarea prognosticului pacientului. Radiografii ale craniului nu sunt indicate in trume minore deoarece nu sunt elocvente.


Factori de risc

Factorii ce cresc riscul de aparitie a unei comotii cerebrale sunt: participarea intr-un sport cu risc ridicat de lovire, implicarea intr-o coliziune/accident cu un vehicul, soldatii de pe campul de lupta, victimele abuzului fizic, caderea in special la copii/varstnici, un istoric medical de comotie.

Tratament

Majoritatea persoanelor ce se confrunta cu o comotie isi revin in decurs de 48-72 ore (statisticile indica ca 80-90% din pacienti isi revin in 7-10 zile), iar durerile de cap dispar in decurs de 2-4 saptamani dupa incident. Retineti insa ca durata recuperarii nu depinde neaparat de gravitatea comotiei.


Tratamentul presupune in general repaus la pat ce implica odihna cognitiva si fizica (evitarea extenuarii fizice si excluderea efortului/concentrarii mentale, chiar si jocuri video sau vizionat tv, efectuarea temelor, citit, scris mesaje sau utilizarea computerului-toate solicita creierul) si expectativa vigilenta (monitorizarea evolutiei/disparitiei simptomelor). Derularea testelor neuropsihologice este deseori efectuata pe durata recuperarii. In cazul sportivilor de performanta, pentru a-si relua activitatile obisnuite este necesar sa dispara toate simptomele, iar memoria si concentrarea sa revina in parametri normali si in urma testelor provocative sa nu apara niciun simptom (includ jogging, sprint, genuflexiuni sau flotari-acestea cresc tensiunea si pulsul). Davis si Purcell au realizat o grila de evaluare si tratament pentru comotiile la copiii mici.


Medicul recomanda de obicei o perioada de recuperare (absenta de la scoala/serviciu) in urma comotiei si reluarea treptata a activitatilor uzuale. Pentru durerile de cap se pot prescrie analgezice cum este acetaminofen. Se evita ibuprofenul si aspirina deoarece pot creste riscul de sangerare. Inainte de a relua voi sau copiii activitatile sportive, este necesar avizul medicului.”Timpul este aliatul persoanelor care sufer? de o como?ie cerebral?, deoarece majoritatea se rezolv? rapid, de la sine.


Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit: 


“Odihna fizica si psihica este cel mai potrivit mod de a permite creierului sa se refaca dupa o comotie cerebrala. Asta inseamna evitarea eforturilor fizice intense, a practicarii sporturilor pana cand nu mai sunt simptome. Se recomanda si limitarea activitatilor care presupun concentrare mentala – jocuri pe calculator, privit la TV, folosirea unui computer, frecventare scolii. Dupa ameliorarea simptomelor persoanelor afectate li se recomanda reluarea treptata a activitatilor obisnuite.



Tratamentul medicamentos este directionat catre controlul simptomelor – durere de cap, greata, ameteala. Local, la nivelul cucuiului se poate pune punga cu gheata.

Initial este necesara urmarirea atenta a pacientului pentru a observa modificarile de comportament sau inrautatirea simptomatologiei.

Daca nu se obtine o imbunatatire a starii de sanatate sau daca se observa o inrautatire a simptomatologiei pacientul trebuie sa se adreseze unui medic specialist.”

Prevenire

Iata o serie de masuri importante ce pot preveni comotiile si alte lovituri la cap:

-intrebuintarea castilor/caschetelor la locul de munca (cand este necesar/indicat) sau in cazul activitatilor recreationale (snowboarding/schi etc.)

-utilizarea centurilor de siguranta in vehicule

– purtarea castii pe bicicleta/motocicleta. Urmaritia ca acestea sa aiba marimea corecta, sa fie bine intretinute si purtate corespunzator

-asigurati-va un camin sigur prin eliminarea de pe podea a obstacolelor ce va pot cauza o lovitura (caderile in casa sunt cauza principala a loviturilor la cap) si protejati-va copiii instaland blocaje la scari/geamuri

-efectuati regulat exercitii fizice pentru a va intari muschii si a va imbunatati echilibrul


Complicatii

Complicatiile posibile ale unei comotii includ epilepsie (risc dublu in primii 5 ani dupa lovire), efect cumulativ al comotiilor repetate (afectarea pe termen lung, progresiva a abilitatii de a functiona), sindrom postcomotie (durere de cap, ameteala, probleme in gandire/memorie/concentrare, pierderea libidoului, ataxie, sensibilitate la lumina/zgomot, depresie/anxietate cateva zile pana la cateva luni), dureri de cap postrtraumatice (o saptamana-cateva luni), vertigo posttraumatic (senzatie de ameteala, invartire cateva zile sau chiar luni), sindromul impactului secund (daca apare o alta comotie dupa prima poate conduce la inflamarea creierului de obicei fatala; dupa o comotie componentele chimice ale creierului sunt afectate timp de cel putin o saptamana). In cazuri rare, comotiile repetate sau cele grave necesita interventie chirurgicala si probleme cu miscarea, invatarea sau vorbirea pe termen lung si chiar permanente, de aceea interventia medicala la timp este vitala.


Doamna doctor Toboc Patricia Daniela, Medic Specialist Neurologie in cadrul Hyperclinicii MedLife Favorit: 


“Din fericire, de cele mai multe ori comotia cerebrala nu pune probleme deosebite de sanatate. Comotia cerebrala poate sa nu determine nicio manifestare clinica sau sa determine dureri de cap, dificultati de concentrare, usoara confuzie, iritabilitate, amnezie sau ameteala, toate acestea tranzitorii. Poate sa determine si o pierdere temporara a starii de constienta, cu durata sub 30 de minute.


In faza acuta a afectiunii exista un risc mic de aparitie a unor leziuni structurale intracraniene cum ar fi contuzia cerebrala, hematomul subdural sau epidural, edemul cerebral, hemoragia subarahnoidiana sau pneumocefalia.


Complicatiile tardive sunt reprezentate de:

Epilepsia posttraumatica – persoanele care au suferit o comotie cerebrala au risc dublu fata de populatia generala sa dezvolte epilepsie posttraumatica in primii 5 ani dupa traumatism.

Sindromul posttraumatic – unele persoane au dureri de cap, ameteala sau dificultati de concentrare cateva zile dupa traumatism – in unele cazuri acestea pot persista chiar si timp de mai multe saptamani.

Cefaleea posttraumatica: dureri de cap care pot persista si cateva luni dupa traumatism.”


Multumim doamnei doctor Toboc Patricia Daniela pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.


Surse:


http://emedicine.medscape.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.webmd.com; www.medicinenet.com; www.mayoclinic.org; http://en.wikipedia.org

Source link

Sanatate

Cum să motivezi copilul să facă mișcare?

Published

on

Cum să motivezi copilul să facă mișcare?

Dacă interacționezi cu copiii mici sau, pur și simplu, dacă stai să-i urmărești, cu siguranță vei spune că sunt cele mai energice ființe din lume, că au baterii inepuizabile și chef de cățărat, de jucat cu mingea, de dat pe tobogane și alergat, numai să nu stea locului o clipă. Lucrurile se mai liniștesc odată cu timpul, când mai cresc, iar asta se întâmplă pentru că apar tot mai multe sarcini legate de școală, din cauza sentimentului pe care îl pot avea unii…

Source link

Continue Reading

Sanatate

Importanța fibrelor în alimentația copiilor

Published

on

Importanța fibrelor în alimentația copiilor

Fibrele alimentare (un anumit tip de carbohidrați) sunt componente esențiale ale unei diete sănătoase și joacă un rol crucial în menținerea sănătății copiilor. Ele sunt substanțe găsite în plante, în anumite băuturi și care nu pot fi digerate de sistemul nostru digestiv. Există două tipuri principale de fibre: solubile și insolubile, fiecare aducând beneficii specifice pentru sănătate.
Fibre solubile vs. insolubile

Fibre solubile: Acestea se dizolvă în apă și…

Source link

Continue Reading

Sanatate

Iată care sunt cele mai frecvente mituri legate de sănătatea orală a bebelușilor și copiilor mici

Published

on

Iată care sunt cele mai frecvente mituri legate de sănătatea orală a bebelușilor și copiilor mici

Dacă tot se vor schimba dinții de lapte, oare chiar este așa important să fie tratați dacă au carii? Laptele matern poate să ducă la apariția cariilor la copii? Este fluorul din pasta de dinți periculos pentru copiii mici? Află aici care sunt cele mai frecvente mituri legate de sănătatea orală a bebelușilor și copiilor mici de la Asma Battah, medic stomatolog din cadrul Clinicilor Dentare Dr. Leahu.
Asma Battah, medic stomatolog din cadrul Clinicilor Dentare Dr. Leahu
”Cele…

Source link

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Cele mai populare