Când îi duc pe copii la grădiniță, părinții au o serie de dileme. Au o serie de cerințe legate de unitatea de învățământ perfectă pentru cel mic. Pe listă sunt atât nevoi materiale (mâncare sănătoasă, camere de luat vederi, săli mari, grădini verzi), dar și imateriale (educatoare blânde, tehnici de învățare moderne, atenție deosebită către fiacare copil în parte). Despre cât de realiste sunt așteptările părinților, dar și despre ce vor educatorii și copiii a vorbit sâmbătă, 15 februarie, Oana Moșoiu, trainer și expert în educație, la Conferința Grădinița 2.0 –Educația timpurie, familia și comunitatea.
Oana Moșoiu, expert în educație

Educația timpurie pornește de la un clișeu periculos: părinții cresc niște copii drăguți, veseli, pe care îi duc la grădiniță care îi uniformizează. Toți vrem o educatoare specială care să predea la o grădiniță și mai specială. Practic, totul trebuie să fie perfect, mai ales în scenariul celor aflați la primul copil. Nu este nimic nepotrivit aici, doar că practica de pe teren arată că este imposibil să se întâmplă acest lucru, pentru că nu există nici părinți perfecți.
Copii la grădiniță. Ce vor părinții de la educatoare
”De obicei se întâmplă acest lucru cu părinții care au primul copil, foarte tineri, care nu au experiență, care nu au trecut prin programe de parenting, care sunt foarte buni cu lecturile de pe piață, dar nu citesc o carte fundamentală ”Psihologia vârstelor”. În aceasta sunt descrise niște profile de vârstă despre cum sunt copiii și care sunt nevoile lor, în funcție de vârsta lor și care este mediul cel mai potrivit în care să se dezvolte anumite capacități, inclusiv fizice, motrice, dar și cognitive, sociale, emoționale”, a spus Oana Moșoiu.
Pe lista de așteptări a părinților sunt fericirea copiilor, siguranța lor, cantitatea mare de cunoștințe acumulate. „Părintele vrea să aibă control asupra a tot ce se întâmplă în grădiniță, deși nu oferă suficient timp de conectare cu copilul, dar vrea să știe în orice secundă ce se întâmplă acolo, grădinița fiind brațul lui numărul 3. Dacă un părinte nu pretrece măcar 4-5 ore pe zi cu copilul să nu se aștepte ca modelul pe care copilul îl preia să fie cel din familie. La ce este expus copilul mai mult, acela este modelul de bază. Dacă părintele stă 2 ore cu el, cât poate să îl influențeze?”, s-a întrebat retoric expertul în educație.
Copii la grădiniță. Ce vor educatoarele de la părinții
De cealaltă parte educatoarele doresc de la părinți să fie niște parteneri reali în procesul de educație, să fie un pic pedagogi, să aibă niște repere morale, să știe să comunice, să vrea să colaboreze cu dascălii și să aibă încredere în educatori.
Dincolo de aceste aspecte care au nevoie de o definire concretă sunt și cerințe simple: copilul să doarmă suficient acasă, pentru că sunt copiii dorm foarte târziu de la ora 11 au 12, să mănânce acasă, să aibă mici rutine de hrănire, să continue acasă rutinele de la grădiniță acasă. Pentru ca un copil să poată fi pregătit pentru o nouă zi de grădiniță ar trebui să nu fie expus la tehnologie, iar ideal ar fi ca acest lucru să nu se întâmple până la 12 ani când este legată de un prag de maturizare a cortexului prefrontal.
Tehnologia trebuie limită la maximum
Oana Moșoiu a sesizat că ”sunt pline restaurantele de părinți care le dau copiilor tablete în timp ce mănâncă, ceea ce este un factor care duce mai târziu la dependențe. Ei sunt hăniți fără să aibă conștiința acestui fapt. Toată disciplina a devenit legată de tehnologie, iar acesta este un factor inhibator pentru procesele cognitive și atunci nu aveți cu ce lucra în sala de clasă.”
Pentru că părinții au nevoie de siguranță că pleacă la serviciu și copiii rămân pe mâini bune, Oana Moșoiu le-a spus celor aproape 200 de educatoare de la grădinițele de stat prezente în sală că este indicat să vorbească cu aceștia deschis, fără ocolișuri. În opinia expertului în educație, părinții ar trebui să audă ”Stați liniștiți, copilul dvs. este în siguranță. Știu ce fac, am experiență, au trecut prin mâna mea zeci/sute de copii. Vă înțeleg foarte bine și încercăm să facem totul cu resursele pe care le avem. Vă rog să aveți încredere că știm ce facem”.
Copii mici și preșcolari. Rolul părintelui este esențial
Totuși, indiferent de ceea ce se întâmplă la grădiniță, tot relația dintre părinte și copil este cea mai importantă. Încurajați-i pe părinți să petreacă timp cu copilul. ”Dacă vă întreabă ce pot face ca părinți, spuneți-le să petreacă mult timp cu cei mici. Este un limbaj al iubirii. Copilul își ia foarte multă informație de la părinte. Este modelul lui și are nevoie de el. Spuneți-le că, deși vă iubiți meseria și faceți tot ce se poate, sunt lucruri pe care nu le puteți face niciodată. Nu va exista niciodată iubirea ca între părinte și copil. Nu puteți iubi în locul părinților! 10 ani de acum orice face la serviciu nu va conta, dar în 10 ani de acum ce face cu copilul va fi fundamental. Timpul acesta nu se întoarce”, le-a spus Oana Moșoiu educatoarelor prezente la conferința Kinderpedia.
Dacă acest articol ți s-a părut util îți recomandăm să mai citești și altele despre copii la grădiniță:

Source link