Sanatate
Totul despre boala Lyme
Boala Lyme a fost descoperita prima data in 1975 (insa este atestata documentar in urma cu aproape 100 ani) si mai este denumita si infectie Lyme deoarece reprezinta o infectie bacteriana transmisa prin muscatura unui anumit tip de capusa, purtator al bacteriei denumite Borrelia burgdorferi. Este important insa sa retineti ca nu toate capusele sunt purtatoare ale acestei bacterii, dar ca trebuie sa apelati la medic de fiecare data cand aveti atasata de corp o astfel de insecta pe care nu o puteti indeparta. Dupa ce un om este ciupit de o capusa, dureaza aproximativ 24-48 ore pentru ca infectia sa patrunda in organism (capusele sunt mici si se agata de corp marindu-se pe masura ce se umplu cu sange-hrana lor; bacteriile sunt transportate de ele in intestine si ajung in gura si in pielea voasta odata ce capusele se maresc, pentru ca apoi sa ajunga in sange multiplicandu-se); cu cat interveniti mai rapid cu atat reduceti sansele de infectare. Din pacate, este posibil sa le observati tarziu din cauza marimii sau chiar deloc. Principalele parti afectate din corp in urma acestei boli sunt pielea, incheieturile, nervii si inima.
As. Univ. Dr. Angelica Visan – medic specialist boli infectioase Institutul de Boli Infectioase “Prof. Dr.Matei Bals”:
“Boala Lyme (sau borellioza) este o boala infectioasa ce se transmite prin muscatura de capusa, insecta ce uneori poarta o bacterie de clasa spirochetelor, numita Borrelia burgdorferi.
Initial, capusa are dimensiuni foarte mici, fiind dificil de identificat. Daca nu este observata si indepartata imediat, aceasta se mareste, datorita „pungutei” de sange pe care o extrage din tegumentul in care s-a fixat. In acest timp insa, daca insecta este infectata cu Borrelia, poate avea loc transferul acesteia in corpul uman. De aceea riscul transmiterii bacteriei creste proportional cu durata persistentei capusei pe piele.”
Dupa, cum am mentionat, cauza exacta este bacteria B. burgdorferi care dispune de un ciclul de viata complex (oamenii nu fac parte din el, insa pot ajunge infectati), petrecand o parte din viata in capusa caprioarelor si parte in alte mamifere (cum sunt soareci si caprioare). Alte animale care transporta cel mai adesea aceste insecte sunt: soarecii de camp albi, ratonii, oposumii, viezurii, vulpile, cartitele, sconcsii, chitcanii, veveritele si caii. Speciile purtatoare au picioare negre, insa exista si altele (putand fi identificate doar de un specialist). Se pare ca speciile europene transmit infectia mai rapid decat cele din SUA (durata este in cazul lor de pana la 36 ore), insa nu poate fi stabilita sub nicio forma o durata certa; exista o probabilitate foarte mare sa nu suferiti nici o afectiune deoarece majoritatea muscaturilor de capusa nu conduc la boala Lyme.
Trebuie sa stiti ca exista 3 stadii ale evolutiei bolii:
-stadiul 1 este denumit boala Lyme localizata precoce ce presupune faptul ca infectia nu s-a raspandit in corp.
– stadiul 2 este denumit boala Lyme diseminata precoce, ceea ce inseamna ca bacteria a inceput sa se raspandeasca in corp.
– stadiul 3 este denumit boala Lyme tardiva (persistenta), in care bacteria s-a raspandit deja prin corp.
As. Univ. Dr. Angelica Visan – medic specialist boli infectioase Institutul de Boli Infectioase “Prof. Dr.Matei Bals”:
“Boala poate evolua in trei stadii:
Stadiul I – Borrelioza incipienta, localizata
1. Markerul clinic cel mai fidel al bolii este „erythema migrans” sau „eritemul migrator”, leziunea initiala care apare la 60-80% din pacienti.
Pentru ratiuni de supraveghere, eritemul migrator este definit ca o leziune cutanata care se manifesta initial ca o macula sau papula de culoare rosie si care se extinde in zile-saptamani, formand o leziune mare, rotunda, deseori cu decolorare centrala partiala. Leziunea singulara trebuie sa atinga un diametru de min 5 cm. Leziunile anulare eritematoase aparute la cateva ore dupa intepatura capusei reprezinta reactii de hipersensibilizare si nu sunt catalogate drept eritem migrator.
2. La majoritatea pacientilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestari acute, de tip pseudo-gripal: astenie, febra, cefalee, usoara redoare de ceafa, artragii sau mialgii. Aceste semne si simptome au, in mod tipic, un caracter intermitent.
3. Limfocitom borreliozic:
Nodul sau placa rosu-albastruie, aparute de regula pe lobul urechii, helix, mamelon sau scrot; mai frecvent la copii (in special la nivelul urechii).
Manifestarile din stadiul I apar la 2-30 de zile dupa intepatura capusei.
Stadiul II – Borrelioza Lyme diseminata
Spirocheta se poate raspandi prin vasele de sange si limfatice catre alte tesuturi: alte structuri ale pielii, sistem nervos, musculo-scheletal, cardiac. Atingerea oricaruia dintre aceste sisteme poate cauza o larga varietate de manifestari clinice, aparute de la cateva saptamani pana la peste un an de la infectia initiala.
Manifestarile clinice pot include:
– semne si simptome generale, pseudo-gripale, mai severe decat in primul stadiu;
– leziuni secundare multiple, asemanatoare eritemului migrator, dar mai mici decat leziunea initiala;
Manifestari musculo-scheletale:
– atacuri scurte, recurente, timp de saptamani/luni sau tumefierea uneia sau mai multor articulatii (uneori urmate de artrita cronica la nivelul uneia sau mai multor articulatii);
NU sunt considerate criterii clinice de diagnostic artrita cronica progresiva neprecedata de atacuri scurte si nici poliartrita cronica simetrica.
Artralgia, mialgia si fibromialgia ca manifestari izolate NU reprezinta nici ele criterii clinice de diagnostic.
Neuroborrelioza incipienta:
– paralizie de nerv facial – poate fi bilaterala; „paralizia lui Bell”;
– paralizii ale altor nervi cranieni;
– meningita aseptica, limfocitara;
– radiculo-neuropatii;
– encefalo-mielita – rar; ea trebuie confirmata prin evidentierea unui titru mai mare de anticorpi anti-B.burgdorferi in LCR fata de ser;
Manifestari cardiace:
– debut brusc al unor tulburari de conducere atrio-ventriculare de gradul 2 sau 3, cu durata de cateva zile sau saptamani, asociate uneori cu o miocardita;
Palpitatiile, bradicardia, blocul de ramura sau miocardita ca manifestari izolate NU reprezinta criterii clinice de diagnostic.
Alte manifestari, rare:
– uveite anterioare si posterioare, panoftalmie, miozita, orhita.
Stadiul III – Borrelioza Lyme cronica
Acest stadiu neobisnuit apare dupa cativa ani de la infectia initiala.
Manifestarile clinice din aceasta faza sunt urmatoarele: Artrita Lyme, Acrodermatita cronica atrofica (ACA) si Sindroame neurologice cronice.”
– Stadiul 1 apare la cateva zile-saptamani (3-30 zile) dupa infectie si presupune eruptia mentionata anterior, dar si oboseala, frisoane, febra, dureri de cap, musculare si articulare, intepenirea gatului si inflamarea nodulilor limfatici. Eruptia nu apare intotdeauna, insa cand este prezenta seamana cu o mica umflatura sau roseata la nivelul pielii (in 70-80% din cazuri, in general dupa aproximativ 7 zile) care se extinde de la 5 cm pana la 30 cm; se simte calda la atingere, insa nu provoaca mancarime sau durere si poate aparea pe orice portiune din corp. Din punct de vedere al aspectului este de obicei similara unui cerc cu un centru-forma de tinta (poate fi circulara, ovala sau chiar triunghiulara; centrul sau se poate modifica sau pot aparea mai multe cercuri si in 3-4 saptamani se poate estompa-infectia nu inseamana ca a disparut). Diferenta fata de alte ciupituri de insecte este ca apare la un timp dupa (nu imediat), dureaza mai mult si are un aspect distinct.
– Stadiul 2 apare in decurs de mai multe zile-saptamani-luni (10 luni) cand infectia nu este tratata si se raspandeste in alte zone din corp cauzand simptome cum sunt: alte leziuni secundare ale pielii (mai mici in dimensiune decat primele), paralizie faciala (pierederea tonusului muscular pe o parte/ambele ale fetei), dar si amorteala sau durere in zona nervilor, dureri grave de cap si gat intepenit (meningita), durere si inflamatie in articulatiile mari, dureri ascutite ce pot interfera cu somnul, palpitatii ale inimii, durere in piept, scurtarea respiratiei si ameteala (miocardiata). Ocazional se pot dezvolta la nivelul pielii noduli rosii-albastrui denumiti limfocitom (in special pe lobii urechilor si sfarcuri).
– Stadiul 3 poate aparea dupa mai multe luni sau chiar ani de la infectare, in cazul a 60% din bolnavi apar epioade intermitente de artrita insotite de durere si inflamatie articulara (in special genunchii). Mai pot aparea si miscari musculare anormale sau slabiciune musculara, probleme cu vorbirea sau cognitive (cu gandirea). Pana la 5% din bolnavii netratati dezvolta afectiuni neurologice cronice ce includ durere, amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor si afectarea memoriei pe termen scurt, dar si probleme cu echilibrul sau cu personalitatea (chiar si simptome similare schizofreniei).
Exista insa si o serie de simptome prezente dupa tratament observate in cazul a 10-20% din bolnavi ce includ durere musculara si articulara, defecte de gandire, probleme cu somnul sau oboseala, nefiind cunoscuta cauza lor (se suspecteaza ca este vorba de reactia exagerata a sistemulu imunitar); sunt incadrate drept sindromul post tratament al bolii Lyme. Studiile au demonstrat ca continuarea antibioterapiei poate fi daunatoare in acest caz.
Pot aparea mai rar: inflamatie oculara sau hepatica.
Este bine sa stiti ca aceste insecte se ataseaza in general in zonele corpului calde si umede (zona inghinala, axiala, sub sani, gat si linia parului). In cazul in care apare o eruptie, conturati-o cu un marker pentru a observa daca se mareste. Copiii care prezinta febra si durere de cap trebuie dusi urgent la medic (poate fi singurul simptom). Daca infectia nu este tratata incipient, simptomele pot disparea dar pot aparea apoi altele (mentionate mai sus).
Aceste teste trebuie repetate si dupa urmarea tratamentului pentru o abordare eficienta a bolii (uneori sunt pozitive chiar daca boala este vindecata). Mai exista si un test cu reactie de polimerizare in lant care ajuta la detectarea ADN-ului bacterian din lichidul extras din articulatia infectata, insa nu este la fel de eficient, fiind folosit mai degraba in formele cronice ale bolii. Retineti ca exista si capuse care pot transporta si alte organisme ce imita boala Lyme si anume Ehrlichioza si Babesioza ce impun si teste hepatice/sanguine pentru a le diferentia corect. Cand este prezenta durerea severa de cap, medicul poate recomanda o punctie lombara pentru a verifica daca exista inflamatie la nivelul sistemului nervos (meningita, encefalita) si a identifica existenta anticorpilor in lichidul spinal. Pentru complicatiile cardiace, poate fi necesara efectuarea unei electrocardiograme (sau ecocardiograma). Tomografiile sau RMN se utilizeaza numai cand sunt suspectate afectiuni cu simptome similare.
Se pare ca doxicilina administrata in doza unica intr-un interval de 72 ore poate preveni aparitia bolii, insa este necesara monitorizarea pentru cel putin 30 zile (pentru a urmari aparitia eruptiei sau a altor simptome). Este esential insa ca medicul/asistenta sa identifice exact specia purtatoare, capusa sa fie atasata cel putin de 36 ore, antibioterapia sa fie posibila (varsta peste 8 ani si sa nu fie femeie gravida/care alapteaza), procentul local de capuse purtatoare sa fie de cel putin 20%. In cazul copiilor mai mici sau femeilor care alapteaza se poate apela la amoxicilina sau cefuroxim de obicei timp de 14-21 zile. Uneori sunt recomandate si medicamente analgezice pentru rigiditatea articulara. Dupa tratament unele persoane resimt inca dureri musculare si oboseala.
Recent s-a identificat un nou compus injectabil destinat tratamentului-bismacin (chromacin) care contine nivele ridicate de bismut metalic, care desi este considerat sigur in tratarea ulcerului stomacal, nu este aprobat pentru utilizarea in forma injectabila (poate cauza otravire determinand insuficienta cardiaca si renala).
Cand boala este tratata din timp apare o ameliorare rapida a starii de sanatate si complicatii minime. Exista insa un procent de persoane care nu-si revin complet sau isi revin incet putand persista durerea de genunchi si paralizia faciala (neuropatie). De asemenea, pot aparea durere musculara cronica si articulara (artrita Lyme), oboseala, dificultati in concentrare (in functie de durata infectiei). In cazul ultimului stadiu al bolii, pot aparea si aritmii, dar si probleme cerebrale sau neurologice cum sunt tulburari de memorie, afectarea nervilor, amortire, durere, tulburari de somn, probleme cu vederea.
As. Univ. Dr. Angelica Visan – medic specialist boli infectioase Institutul de Boli Infectioase “Prof. Dr.Matei Bals”:
“Cea mai buna aparare impotriva bolii Lyme este protejarea impotriva muscaturilor de capuse. Este recomandata evitarea zonelor puternic impadurite, purtarea unor haine care protejeaza suprafete mari de tegument si a imbracamintei de culoare deschisa, pe care capusele sunt mai usor de detectat. O inspectare atenta a corpului, dupa activitatile in aer liber in zone impadurite sau cu iarba, permite ca – in cazul in care se gasesc capuse – sa fie eliminate cu ajutorul unei pensete. Se recomanda solicitarea ajutorului medical pentru a ne asigura ca insecta a fost indepartata in intregime. De asemenea, se recomanda o consultatie medicala la un spital de boli infectioase, deoarece aceasta afectiune beneficiaza de un tratament profilactic eficient. Acesta va fi recomandat de specialistul infectionist, in urma anamnezei, in functie de varsta si caracteristicile pacientului (de exemplu, eventuale alergii medicamentoase).
In cazul aparitiei simptomatologiei sugestive, pacientul va fi internat intr-o sectie de Boli infectioase, urmand ca investigatiile clinice si de laborator sa confirme sau sa infirme suspiciunea de Boala Lyme. Ulterior va fi initiat tratamentul adecvat.”
Multumim doamnei doctor Angelica Visan pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Citeste si:
Capusele active din nou in septembrie si octombrie! Sfaturi de la medic!
Totul despre encefalita
Surse:
www.patient.co.uk; www.nlm.nih.gov; www.emedicinehealth.com; www.medicinenet.com; www.medicinenet.com; www.mayoclinic.org; www.cdc.gov
Dacă interacționezi cu copiii mici sau, pur și simplu, dacă stai să-i urmărești, cu siguranță vei spune că sunt cele mai energice ființe din lume, că au baterii inepuizabile și chef de cățărat, de jucat cu mingea, de dat pe tobogane și alergat, numai să nu stea locului o clipă. Lucrurile se mai liniștesc odată cu timpul, când mai cresc, iar asta se întâmplă pentru că apar tot mai multe sarcini legate de școală, din cauza sentimentului pe care îl pot avea unii…
Fibrele alimentare (un anumit tip de carbohidrați) sunt componente esențiale ale unei diete sănătoase și joacă un rol crucial în menținerea sănătății copiilor. Ele sunt substanțe găsite în plante, în anumite băuturi și care nu pot fi digerate de sistemul nostru digestiv. Există două tipuri principale de fibre: solubile și insolubile, fiecare aducând beneficii specifice pentru sănătate.
Fibre solubile vs. insolubile
Fibre solubile: Acestea se dizolvă în apă și…
Sanatate
Iată care sunt cele mai frecvente mituri legate de sănătatea orală a bebelușilor și copiilor mici
Dacă tot se vor schimba dinții de lapte, oare chiar este așa important să fie tratați dacă au carii? Laptele matern poate să ducă la apariția cariilor la copii? Este fluorul din pasta de dinți periculos pentru copiii mici? Află aici care sunt cele mai frecvente mituri legate de sănătatea orală a bebelușilor și copiilor mici de la Asma Battah, medic stomatolog din cadrul Clinicilor Dentare Dr. Leahu.
Asma Battah, medic stomatolog din cadrul Clinicilor Dentare Dr. Leahu
”Cele…
Rujeola (pojarul): simptome, tratament, transmitere, complicațiile majore
Copilul tău adoarme cu tableta în brațe? Nu te mira că se trezește obosit!
