Virusul gripal durează 4-5 zile, deși simptomele se pot perpetua până la 2-7 zile. Unele dintre ele pot fi similare răcelii, inclusiv:

congestie nazală (apare mai rar în cazul gripei)
tuse
rinoree (nas care curge)
mâncărime la nivelul ochilor (ochi apoși)
durere de gât
oboseală
temperatură corporală redusă.

Diferența cheie dintre simptomele de răceală și cele de gripă constă în gradul de gravitate. O răceală tinde să debuteze lent și să se agraveze gradual pe parcursul câtorva zile; simptomele pot să determine o stare generală proastă, însă nu sunt atât de grave încât să afecteze semnificativ stilul de viață. Gripa, pe de altă parte, afectează pacientul sever, făcându-l incapabil să își urmeze rutina zilnică.
În general, simptomele comune ale virusului gripal includ:

febră mare 
dureri de cap
dureri corporale
oboseală extremă

Există și simptome specifice ale virusului gripal de tip B, iar acestea includ:
1. Simptome corporale. Febra reprezintă unul dintre simptomele timpurii ale acestui tip de gripă. Aceasta poate să se instaleze brusc și să atingă până la 41 grade Celsius. Ea poate fi însoțită de:

frisoane
dureri de corp și mușchi
durere abdominală
oboseală și o stare de slăbiciune generală

2. Simptome respiratorii. O dată cu dispariția febrei încep să se dezvolte simptomele respiratorii ale gripei, care constau în:

nas înfundat
rinoree
tuse și congestionare
durere de gât

Aceste simptome pot să se agraveze în decursul timpului și să apară complicații. De exemplu, dacă ai astm, o infecție respiratorie îți poate agrava simptomele și poate provoca chiar un atac. De asemenea, dacă este lăsată netratată sau în cazuri mai severe, gripa de tip B poate provoca:

pneumonie
bronşită
insuficiență respiratorie
insuficiență renală
miocardită sau chiar inflamație a inimii

3. Simptome la nivelul stomacului. Există situații în care virusul gripal de tip B poate afecta și stomacul, motiv pentru care acesta este cunoscut și denumirea de enterovirus. Simptomele localizate la nivelul stomacului pot fi:

senzație de greață și vărsături
pierderea apetitului

Chiar dacă există medicament care ameliorează simptomele, în acest moment nu există nici un tratament pentru gripă. Cel mai indicat este ca în perioada de convalescență să ai parte de odihnă corespunzătoare pentru ca organismul tău să aibă ocazia de a se reface. Pe lângă somn, trebuie să bei multe lichide care să prevină deshidratarea și să eviți să ieși în colectivitate.
Persoanele care au cel mai ridicat risc de complicații sunt copiii sub 5 ani, adulții de peste 65 de ani, femeile însărcinate sau care au născut de curând și în general, persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu anumite afecțiuni cronice. În cazul în care ești expus riscului de complicații sau ai dezvoltat o infecție secundară, trebuie să fii consultat de urgență de medic.
În unele cazuri de gripă, poate prescrie calmante și medicamente antivirale pentru a reduce perioada de convalescență și a preveni complicațiile ulterioare. De asemenea, medicii ar putea recomanda vaccinul antigripal care oferă protecție împotriva tulpinilor comune ale virusului. De obicei, vaccinul este menit să protejeze atât împotriva tulpinii de tip A, cât și a celei de tip B.
Vaccinul sezonier anual este menit să protejeze oamenii de tulpinile care sunt considerate cele mai probabile să determine îmbolnăvirea în timpul sezonului gripal. Vaccinul antigripal cvadrivalent conține două tulpini B, iar vaccinul tradițional trivalent conține o singură tulpină. Însă, cu toate beneficiile vaccinului antigripal, acesta nu te protejează într-o proporție de 100% deoarece virusul prezintă mutații în mod frecvent.
Surse: www.webmd.com; www.verywell.com; www.livestrong.com; https://en.wikipedia.org